×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA ÎNŢELEPCIUNEI

Capitolul 2

Sfârşitul necredincioşilor, carii n-au nădeajde de viiaţa viitoare, easte a să desfăta în desmierdările vieţii aceştiia şi, pentru aceaea, neputând suferi pre dreptul, care priveaşte la alt sfârşit, îl gonesc până la moarte. Precum şi cu pizma diiavolului omul s-au făcut muritoriu, pre carele Dumnezeu l-au făcut nemuritoriu.

1 Că au zis întru sine, cugetând nedrept: „ Puţină easte şi cu necaz viiaţa noastră, şi nu easte leac în moartea omului şi nu s-au cunoscut cel ce s-au întors de la iad.

2 Că din nimica ne-am făcut şi după aceasta vom fi ca cum n-am fi fost, că fum easte răsuflarea în nasurile noastre şi cuvântul scânteae, carea mişcă inima noastră,

3 Carea, stângându-să, cenuşe să va face trupul şi duhul să va vărsa ca aerul cel moale.

4 Şi numele nostru se va uita cu vreame şi nimenea nu-şi va aduce aminte de lucrurile noastre şi va treace viiaţa noastră ca urma norului şi să va râsipi ca negura când să goneaşte de razele soarelui şi să îngreoiază de fierbinţala lui.

5 Că umbră trecătoare easte viiaţa noastră şi nu easte întoarcere sfârşitului nostru, că s-au pecetluit şi nimene nu să va întoarce.

6 Veniţi, dară, şi să ne desfătăm cu bunătăţile ceale de acum şi să ne slujim cu făptura, ca cu tinereaţele degrab.

7 De vin de mult preţ şi de miruri să ne umplem şi să nu ne treacă floarea aerului.

8 Să ne încununăm cu flori de trandafir, până nu să veştezesc.

9 Nimenea dintru noi să nu fie neîmpărtăşit desmierdării noastre, pretutindinea să lăsăm seamne de veselie, că aceasta e partea noastră şi soartea aceasta.

10 Să asuprim pre săracul cel drept şi să nu ne fie milă de văduvă, nici de cărunteaţele bătrânului, ceale de mulţi ani, să ne ruşinăm.

11 Şi tăriia noastră să ne fie noao leage dreaptă, că ce e slab de nici o treabă nu easte.

12 Deci, cu vicleşug să vânăm pre cel drept, că de nici un bine nu ne easte noao şi să împrotiveaşte lucrurilor noastre şi ne împută noao păcatele legii şi dovedeaşte păcatele învăţăturii noastre.

13 Să zice pre sine că are cunoştinţa lui Dumnezeu şi fiiul lui Dumnezeu pre sine să numeaşte.

14 Făcutu-s-au noao spre dovedirea cugetelor noastre.

15 Greu ne easte noao şi a-l vedea, că viiaţa lui nu easte ca a celoralalţi şi schimbate sânt cărările lui.

16 Necuraţi sântem socotiţi înaintea lui şi să fereaşte de căile noastre, ca de nişte necurăţii, fericeaşte ceale mai de pre urmă ale drepţilor şi să laudă că are tată pre Dumnezeu.

17 Deci, să vedem de sânt cuvintele lui adevărate şi să ispitim ceale ce să vor întâmpla lui.

18 Că de easte dreptul fiiul lui Dumnezeu, îl va apăra pre el şi-l va scoate din mâna celor ce-i stau împrotivă.

19 Cu ocară şi cu muncă să-l cercăm pre el, ca să cunoaştem blândeaţele lui, şi să ispitim răbdarea răului lui.

20 Cu moarte urâtă să-l judecăm, pentru că va fi socoteala lui, din cuvintele lui”.

21 Aceastea au gândit şi au rătăcit, că i-au orbit pre ei răutatea lor.

22 Şi n-au cunoscut tainele lui Dumnezeu, nici au nădăjduit plata dreptăţii, nici au ales cinstea sufletelor celor curate.

23 Că Dumnezeu au zidit pre om spre nestricăciune şi după chipul fiinţii Sale l-au făcut pre el.

24 Iară prin pizma diiavolului moartea au întrat în lume, şi-l ispitesc pre el cei ce sânt din partea lui.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.