×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA ÎNŢELEPCIUNEI

Capitolul 13

Deşerţi sânt cei ce, necunoscând pre Dumnezeu din făpturi, au cinstit făpturile, în loc de dumnezei. Iar cu cât mai făr’ de minte sânt cei ce pre făptura ziditoriului o zic a fi Dumnezeu? Întrebând ceale viitoare de la idolul cel făr’ de simţire.

1 Că deşerţi sânt toţi oamenii din fire, carii nu cunosc pre Dumnezeu, de vreame ce din bunătăţile ceale ce să văd n-au putut să cunoască pre Cel ce easte, nici luând aminte la lucruri au cunoscut pre meşter.

2 Ci, sau focul, sau vântul, sau aerul cel pripealnic, sau cursul stealelor, sau apa cea putearnică, sau luminătorii ceriului au socotit că sânt dumnezei, ocârmuitori lumii,

3 Care lucruri, pentru că să desfăta cu frumseaţa lor, le socotea că sânt dumnezei; cunoască cu cât decât aceastea easte mai bun Stăpânul; că El, Cel ce Însuşi easte Începătoriul frumseaţii, le-au făcut pre acealea.

4 Iară de să minunează de puteare şi de lucrare, să înţăleagă dintru aceastea cu cât easte mai putearnic Cel ce le-au făcut pre eale.

5 Că, din mărimea frumseaţii făpturilor, după socotealăa, Să cunoaşte Făcătoriul lor.

6 Însă şi frumseaţa făpturilor în lucrurile aceastea puţin ponoslu easte, că doară ei rătăcesc, căutând pre Dumnezeu şi vrând să-L afle.

7 Că întru lucrurile Lui petrecând, cearcă şi să încredinţază cu vedearea că lucrurile ceale ce să văd sânt bune.

8 Ci nici aceştia nu sânt vreadnici de iertare.

9 Că de au putut atâta cunoaşte, ca să poată socoti veacul, cum nu au aflat mai curând pre Domnul acestora?

10 Iară ticăloşi sânt şi întră cei morţi nădeajdea acelora carii numesc dumnezei lucrurile mâinilor omeneşti, aurul şi argintul cu meşteşug lucrat şi închipuiri de vite sau piiatră de nici o treabă, lucru de mână veachie.

11 Şi de au tăiat vreun meşter de lemn din pădure vreun lemn bun şi i-au ras cu meşteşug scoarţa, şi cu meşteşugul său, cum să cuvine, au făcut vas de treabă spre slujba vieţii,

12 Şi lăpădăturileb lucrului spre cheltuirea hranii cheltuindu-le s-au săturat.

13 Şi ce au rămas dintru aceastea nefiind de nici o treabă, pentru că e lemn strâmb şi noduros, luându-l pre încet l-au cioplit şi cu ştiinţa meşteşugului l-au închipuit şi l-au făcut aseamenea cu chipul de om,

14 Sau l-au făcut aseamenea vreunui dobitoc prost şi, ungându-l cu roşeală şi cu văpsală rumenindu-i faţa lui, şi toată întinăciunea lui văpsindu-o preste tot,

15 Şi, făcându-i aşezământ bun în păreate, l-au pus acolo, întărindu-l cu cuie de fier.

16 Însă, ca să nu cază, mai înainte au socotit pentru el, fiindcă nu-şi poate ajuta, pentru că easte chip şi-i trebuiaşte ajutoriu.

17 Iară pentru agonisealele şi nuntele sale şi pentru fiii săi să roagă şi nu să ruşinează a grăi cătră lucru neînsufleţit.

18 Şi pentru sânătate chiiamă pre cel neputincios, şi pentru viiaţă roagă pre cel mort, şi pentru ajutoriu pre cel ce nu poate ajuta,

19 Şi pentru călătorie pre cel ce nici a sta nu poate, şi pentru câştig şi pentru lucrul mâinilor şi pentru întâmplare, ajutoriu ceare de la cel neputincios cu mâinile.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.