×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA ÎNŢELEPCIUNEI

Capitolul 11

Înţălepciunea au povăţuit pre fiii lui Israil prin pustie, biruind pre împrotivnici şi slobozind apă din piiatră. Iară pre eghipteani, închinătorii de idoli, cu multe bătăi pedepsindu-i. Dumnezeu, vrând să se mântuiască toţi, pre păcătoşi îndelung îi aşteaptă să se întoarcă, pre carii numai cu vrearea Sa pre toţi îndată i-ar putea piiarde.

1 Făcut-au să sporească lucrurile lor, prin mâna sfântului proroc.

2 Trecut-au prin pustiia cea nelăcuită şi în locuri neumblate au întins cortul.

3 Stătut-au împrotiva vrăjmaşilor şi asupra împrotivnicilor şi-au izbândit.

4 Însătoşeat-au şi Te-au chemat pre Tine, şi s-au dat lor apă din piiatră colţurată şi stâmpărare seatii din piiatră vârtoasă.

5 Că, prin care s-au pedepsit vrăjmaşii lor,

6 Prin acealea ei, în lipsă, au luat facere de bine.

7 Că în locul izvorului, celui de pururea al râului celui curgătoriu, carele s-au fost turburat cu sânge,

8 Spre dovedirea poruncii, ceii omorâtoare de prunci, le-ai dat lor apă de-ajuns, nenădăjduind ei.

9 Arătând, prin seatea cea de atunci, cum ai muncit pre vrăjmaşi.

10 Căci, când s-au ispitit, măcar că cu milă să certa, au cunoscut că cu mâniia au fost judecaţi cei necredincioşi şi s-au pedepsit.

11 Că pre aceştia, ca un părinte dojenindu-i, i-ai cercat, iară pre aceia, ca un împărat năsâlnic osindindu-i, i-ai ispitit.

12 Şi cei ce era de faţă şi cei departe într-un chip să chinuia.

13 Că îndoită dureare i-au cuprins pre ei şi suspin şi aducere-aminte de lucrurile ceale trecute.

14 Că, auzind că cu pedeapsele sale s-au făcut acelora bine, şi-au adus aminte de Domnul.

15 Că, pre Carele, mai înainte de ocară şi lăpădat şi batjocură L-au avut, mai pre urmă s-au minunat de El, când însăta ei, nu ca drepţii.

16 Şi pentru gândurile ceale neînţălegătoare ale strâmbătăţii lor, întru care rătăcind cinstea jivini ceale necuvântătoare şi jiganii de nimică, trimis-ai asupra lor mulţime de fieri necuvântătoare, ca să facă izbândă,

17 Ca să ştie că, prin care lucruri păcătuiaşte neştine, prin acealea să şi pedepseaşte.

18 Nu era cu anevoie mânii Tale ceii atotputearnică, carea au zidit lumea din nimic, a trimite asupra lor mulţime de urşi şi lei îndrăzneţi,

19 Sau fieri de curând născute, necunoscute, pline de mânie, sau care slobod foc când suflă, sau care ca vântul suflă fum, sau care fulgeră din ochi scântei groaznice.

20 A cărora nu numai vătămarea ar putea să-i sfărâme, ci şi vedearea, spăimântându-i, să-i piiarză.

21 Şi fără de aceastea, cu o suflare putea să cază, gonindu-să ei de dreptate şi vânturându-să de vântul puterii Tale; ci toate cu măsură şi cu număr şi cu cumpănă le-ai rânduit.

22 Că Tu pururea ai puteare mare şi tăriei braţului Tău cine va sta împrotivă?

23 Că ca plecarea cumpenii easte toată lumea înaintea Ta şi ca picătura de roao cea de dimineaţa, ce să pogoară pre pământ.

24 Şi miluieşti pre toţi, că toate le poţi, şi treci cu vedearea greşealele oamenilor, ca să se pocăiască.

25 Pentru că iubeşti toate ceale ce sânt, şi de nimica din ceale ce ai făcut nu Te scârbeşti, că nimica nu ai făcut carea să urăşti.

26 Şi cum ar fi rămas ceva de nu ai fi vrut Tu? Sau cum s-ar ţinea ce nu s-au chemat de la Tine?

27 Ci ierţi tuturor, că toate ale Tale sânt, Stăpâne, iubitoriule de suflete!

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.