×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA IUDITEI

Capitolul 11

Întrebând Olofern pre Iudit despre pricina fugirii sale, îi răspunde cu înşelăciune că easte vestitoare de biruinţă.

1 Şi au zis cătră ea Olofern: „Cutează, muiare, nu te teame întru inima ta, că eu n-am făcut rău la nici un om carele au ales a sluji lui Navohodonosor, împăratului a tot pământul.

2 Şi acum, norodul tău, cel ce lăcuiaşte muntele, de nu m-ar fi defăimat pre mine, nu aş fi râdicat suliţa mea asupra lor. Ci ei şi-au făcut şie aceastea.

3 Iară acum, spune-mi, pentru ce ai fugit de la ei şi ai venit la noi? Pentru că ai venit la mântuire, aibi nădeajde!

4 În noaptea aceasta tu vei trăi, şi de-aci înainte, că nu easte cine să-ţi facă ţie rău, ci bine-ţi va face ţie, ca robilor domnului mieu, împăratului Navohodonosor”.

5 Şi au zis cătră el Iudit: „Priimeaşte graiurile roabei tale, şi să grăiască roaba ta înaintea feaţii tale că nu voiu spune minciună domnului mieu în noaptea aceasta.

6 Şi, de vei asculta de cuvintele roabei tale, desăvârşit va face Dumnezeu cu tine lucrul, şi nu va cădea domnul mieu de la sfaturile sale.

7 Că viu e Navohodonosor, împăratul a tot pământul, şi vie e putearea lui cel ce te-au trimis pre tine spre îndreptarea a tot sufletului. Că nu numai oamenii prin tine vor sluji lui, ci şi fiiarăle câmpului şi dobitoacele şi pasările ceriului, prin putearea ta, vor trăi supt Navohodonosor şi supt toată casa lui.

8 Că am auzit înţălepciunea ta şi meşteşugurile sufletului tău, şi în tot pământul s-au vestit cum că tu, unul, eşti mai bun în toată împărăţiia, şi mai învăţat şi mai minunat întru putearea războiului.

9 Şi acum, cuvântul, carele l-au grăit Ahior la sfatul tău, am auzit graiurile lui, că l-au luat pre el oamenii din Vetuliia şi le-au spus lor toate câte au grăit el înaintea ta.

10 Pentru aceaea, stăpâne doamne, să nu treci cuvântul lui, ci-l pune în inima ta, că adevărat easte.

11 Că nu să ia izbândă de pre neamul nostru, că nu poate sabie asupra lor, de nu vor păcătui Dumnezeului său.

12 Şi acum (să nu deznădăjduiască domnul mieu şi să se întoarcă cu lucrul nesăvârşit), şi va cădea moartea preste faţa lor, că i-au cuprins pre ei păcat, cu care mănie pre Dumnezeul său, oricând vor face fără de cale.

13 Că s-au sfârşit lor bucatele şi s-au împuţinat toată apa şi s-au sfătuit să-şi puie mâinile pre dobitoacele sale şi toate câte au oprit Dumnezeu în legile lui să nu mânce ei au socotit să le mânce.

14 Şi pârga grâului şi zăciuialele vinului, şi a untuluidelemn, care le-au ţinut sfinţite preoţilor celor ce stau în Ierusalim, înaintea feaţii Dumnezeului nostru, au socotit să le mănânce, de care nici cu mâinile nu să cădea să se atingă nimenea din cei din norod.

15 Şi au trimis în Ierusalim să le aducă de la bătrânime slobozenie, că şi cei ce lăcuiesc acolo au făcut aceastea, şi va fi, cât le va veni lor slobozenie de acolo, şi vor face, să vor da ţie spre pierzare în zioa aceaea.

16 Pentru aceaea, eu, roaba ta, cunoscând toate aceastea, am fugit de la faţa lor şi m-au trimis Dumnezeu să fac cu tine lucruri de care să vor minuna în tot pământul oricâţi vor auzi acealea. Că roaba ta easte credincioasă lui Dumnezeu şi slujeaşte, zioa şi noaptea, Dumnezeului ceriului.

17 Şi acum, doamne, voiu rămânea la tine şi voiu ieşi eu, roaba ta, noaptea în vale, şi mă voiu ruga lui Dumnezeu şi-mi va spune mie când vor face ei păcatele lor. Şi, viind, voiu spune ţie.

18 Şi vei ieşi cu toată putearea ta şi nime dintru ei nu va fi care să stea ţie împrotivă; şi te voiu duce pre tine prin mijlocul Iudeii, până vei ajunge în preajma Ierusalimului.

19 Şi voiu pune scaonul tău în mijlocul lui, şi-i vei mâna pre ei ca pre oile care nu au păstoriu. Şi nu va lătra câne cu limba sa înaintea ta.

20 Că aceastea s-au zis mie după cea mai înainte cunoştinţă a mea, şi s-au spus mie, şi sânt trimisă să-ţi vestesc ţie!”

21 Şi plăcură cuvintele ei înaintea lui Olofern şi înaintea tuturor slujitorilor lui, şi să mirară de înţelepciunea ei, şi ziseră: „Nu easte muiare ca aceasta de la o margine până la ceaealaltă margine a pământului, frumoasă la faţă şi înţăleaptă la cuvinte!”

22 Şi au zis cătră ea Olofern: „Bine au făcut Dumnezeu că te-au trimis pre tine înaintea norodului acestuia. Ca să fie în mâinile noastre tărie, iară întru cei ce au defăimat pre domnul mieu, perire.

23 Acum, eşti tu frumoasă la chip şi bună la cuvintele tale. De vei face precum ai zis, Dumnezeul tău va fi mie Dumnezeu, şi tu în casa împăratului Navohodonosor vei şedea şi vei fi numită în tot pământul!”

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.