×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA LUI TOVIT

Capitolul 6

Din îndemnul îngerului, prinzind Tovie peaştele şi spintecându-l, i-au luat inima şi fiiarea şi ficatul spre leac. Şi din porunca îngerului să abat la Raguil să ceară pre Sara lui Tovie muiare, a căriia şeapte bărbaţi îi omorâsă diiavolul, şi îl învaţă îngerul cum trebuie să se facă şi să se ţie căsătoriia.

1 Iară ei, mergând pre cale, au sosit seara la râul Tigris şi au mas acolo.

2 Şi pruncul s-au pogorât să se speale, iară un peaşte din râu au sărit şi au vrut să înghiţă pre prunc.

3 Iară îngerul i-au zis lui: „Prinde peaştele acesta!” Şi au prins pruncul peaştele şi l-au tras la pământ.

4 Şi i-au zis îngerul: „Spintecă peaştele şi ia inima şi ficatul şi fiiarea şi le pune bine!”

5 Şi au făcut pruncul precum i-au zis îngerul, iară peaştele, frigându-l, l-au mâncat.

6 Şi s-au dus amândoi până ce s-au apropiiat de Ectavana.

7 Şi au zis pruncul cătră înger: „Azarie, frate, de ce sânt bune inima şi ficatul şi fiiarea peaştelui?”

8 Şi i-au zis lui îngerul: „Inima şi ficatul, de va bântui pre cineva drac sau duh rău, dintru aceastea trebuie a face fum înaintea omului sau a fămeii şi mai mult nu să va bântui.

9 Iară fiiarea, a unge pre omul carele are albeaţă în ochi şi să va vindeca”.

10 Şi, apropiindu-să de Raghi, au zis îngerul cătră prunc: „Frate, astăzi vom mânea la Raguil, carele-ţi easte rudă ţie, şi are el o fată, una născută, anume Sara.

11 Voiu grăi despre ea, ca să o dea ţie muiare.

12 Că ţie să cuvine moştenirea ei, că tu singur eşti din ruda ei, iară fetişoara e frumoasă şi înţăleaptă.

13 Deci, acum ascultă-mă şi voiu grăi cătră tatăl ei şi, când ne vom întoarce de la Ragon, vom face nunta.

14 Că ştiu că Raguil nu o va da altui bărbat, după Leagea lui Moisi; sau va fi vinovat morţii, că moştenirea ţie să cuvine să o iai, decât orice alt om”.

15 Atunci, au zis pruncul cătră înger: „Azarie, frate, am auzit eu că fetişoara aceasta au fost dată la şeapte bărbaţi şi toţi în cămară au perit.

16 Şi acum, eu, unul, sânt al tatălui mieu şi mă tem ca nu întrând să moriu, ca şi cei mai dinainte. Că un drac o iubeaşte pre ea, carele nimărui nu strică, fără numai celor ce întră la ea.

17 Şi acum eu mă tem să nu moriu şi să pogor viiaţa tătâne-mieu şi a mumei meale de supărarea cea pentru mine în groapă şi alt fiiu nu au ei, carele să-i îngroape”.

18 Şi i-au zis lui îngerul: „Nu-ţi aduci aminte de cuvintele care ţ-au poruncit ţie tatăl tău, ca să-ţi iai muiare din neamul tău?

19 Şi acum, ascultă-mă, frate, că-ţi va fi ţie muiare şi de dracul ei nici o samă nu băga, că în noaptea aceasta să va da ea ţie muiare.

20 Şi când vei întra în cămară să iai spuze de tămâieturi şi pune din inima peaştelui şi din ficat şi fă fum, şi va mirosi dracul şi va fugi şi nu să va mai întoarce în veacul veacului.

21 Şi când vei întra la ea, sculaţi-vă amândoi şi strigaţi cătră milostivul Dumnezeu şi să va milostivi spre voi şi vă va mântui.

22 Nu te teame, că din veac s-au gătit ea ţie, şi tu o vei mântui pre ea şi va mearge cu tine şi socotesc că vei avea dintr-însa fii”.

23 Şi după ce au auzit Toviia aceastea, o au îndrăgit pre ea, şi sufletul lui foarte s-au lipit de ea şi au sosit în Ectavana.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.