×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA SFÂNTULUI PAVEL APOSTOL CĂTRĂ ROMANI

Capitolul 11

Pre unii din norodul jidovesc i-au cruţat Şieşi Dumnezeu cu a sa aleagere, să se mântuiască prin credinţa cea întru Hristos, lăsând pre ceialalţi pentru necredinţă întru a sa orbire după prorociile prorocilor. Şi în locul lor după darul lui Dumnezeu luând pre limbi, pre carii îi dojeneaşte Apostolul să nu să laude împrotiva jidovilor. Şi cum că jidovii până la o vreame vor fi părăsiţi, mai pre urmă să vor întoarce cătră Hristos, strigând pentru nespusa înţălepciune a lui Dumnezeu.

1 Zic, drept aceaea: „Au, doară, au lăpădat Dumnezeu pre norodul Său?” Să nu fie! Că şi eu israiltean sânt din sămânţa lui Avraam, din neamul lui Veniamin.

2 Nu au lăpădat Dumnezeu pre norodul Său, pre carele mai înainte l-au cunoscut. Au nu ştiţi, la Ilie, ce zice Scriptura? Cum să roagă lui Dumnezeu împrotiva lui Israil zicând:

3 „Doamne, pre prorocii Tăi au omorât şi oltarele Tale au surupat şi eu am rămas sângur şi caută sufletul mieu”.

4 Dară ce-i zice lui dumnezeiescul răspuns? „Lăsat-am Mie şeapte mii de bărbaţi, carii nu şi-au plecat genunchele înaintea lui Vaal”.

5 Aşea dară, şi în vreamea de acum, lăsarea după aleagerea darului s-au făcut.

6 Şi, de easte după dar, iată că nu easte după fapte, că apoi darul nu ar fi dar; iară de easte din fapte, mai mult nu easte dar, că apoi fapta nu ar fi mai mult faptă.

7 Ce e, dară? Ce caută Israil, aceaea nu au dobândit, iară aleagerea au dobândit, iară ceialalţi s-au împetrit.

8 Precum easte scris: „Datu-le-au lor Dumnezeu duh de împietrire, ochi să nu vază şi urechi să nu auză, până în zioa de astăzi”.

9 Şi David zice: „Facă-să masa lor cursă şi laţ şi sminteală şi spre răsplătire lor!

10 Întunece-să ochii lor, ca să nu vază, şi spinarea lor de tot o gârboveaşte!”

11 Zic, drept aceaea: „Au, doară, au greşit ca să cază? Să nu fie, ci prin cădearea lor mântuire s-au făcut neamurilor, ca să le urmeaze pre eale.

12 Şi de vreame ce cădearea lor easte bogăţie lumii şi împuţinarea lor bogăţie neamurilor, cu cât mai mult plinirea lor?

13 Că voao zic, neamurilor: Întrucât sânt eu neamurilor apostol, slujba mea o voiu mări,

14 Ca, doară, aş face trupul mieu se ur-meaze şi să mântuiesc pre unii dintru dânşii.

15 Că, de easte lăpădarea lor împăcare lumii, carea easte luoarea, fără numai viiaţă din morţi?

16 Că de easte pârga sfântă, easte şi frământătura, şi de easte rădăcina sfântă, sânt şi ramurile.

17 Şi de s-au frânt unele din ramuri, iară tu, maslin sălbatec fiind, te-ai altuit întru eale, şi părtaş rădăcinii şi grăsimii maslinului te-ai făcut.

18 Nu te lăuda împrotiva ramurilor; iară de te lauzi, nu porţi tu pre rădăcină, ci rădăcina pre tine.

19 Zice-vei, dară: Frântu-s-au ramurile, ca să mă altuiesc eu.

20 Bine! Pentru necredinţa s-au frânt, iară tu prin credinţă stai. Nu te înălţa cu mintea, ci te teame.

21 Că deaca nu au părtinit Dumnezeu ramurilor celor fireşti, să nu cumva şi ţie să nu-ţi părtinească.

22 Vezi, dară, bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu spre cei ce au căzut nepărtinire, iară spre tine bunătate, de vei rămânea în bunătate, iară de nu, şi tu te vei tăia.

23 Ci nu aceia de nu vor rămânea întru necredinţă să vor altui, că putearnic easte Dumnezeu iară să-i altuiască pre ei.

24 Că, de vreame ce tu din maslinul cel din fire sălbatec eşti tăiat şi preste fire te-ai altuit în maslin bun, cu cât mai vârtos aceştia, carii după fire să vor altui în maslinul său.

25 Că nu voiesc să nu ştiţi voi taina aceasta (ca să nu fiţi întru voi sânguri înţălepţi), că orbirea lui Israil din parte s-au făcut, până ce va întra plinirea neamurilor.

26 Şi aşea tot Israilul să va mântui, precum easte scris: „Veni-va din Sion Izbăvitoriul, şi va întoarce necredinţaa de la Iacov.

27 Şi aceasta easte lor de la Mine legătură, când voiu luoa păcatele lor”.

28 După Evanghelie, adevărat vrăjmaşi fiind pentru voi, iară după aleagere, iubiţi pentru părinţi.

29 Că făr’ de păreare de rău sânt darurile şi chemarea lui Dumnezeu.

30 Că, precum şi voi oarecând nu aţi crezut lui Dumnezeu, iară acum sânteţi miluiţi pentru necredinţa acelora,

31 Aşea şi aceştia acum nu au crezut milii voastre, ca şi ei să se miluiască.

32 Că au încuiat Dumnezeu pre toţi întru necredinţă, ca pre toţi să-i miluiască.

33 O, adâncul bogăţiei şi al înţelepciunei şi al ştiinţei lui Dumnezeu! Cât sânt de necuprinse judecăţile Lui şi neurmate căile Lui.

34 Că cine au cunoscut gândul Domnului sau cine s-au făcut Lui sfeatnic?

35 Sau cine I-au dat Lui mai înainte şi să va răsplăti Lui?

36 Că dintr-Însul şi printr-Însul şi întru Dânsul sânt toate. Aceluia mărirea în veaci. Amin!

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.