×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

SFÂNTA EVANGHELIE A DOMNULUI IISUS HRISTOS DE LA IOAN

Capitolul 8

Muiarea cea aflată în preacurvie, scriind pre pământ, o dezleagă. Să zice pre Sine Lumina lumii şi că fariseii vor muri în păcatul său. Şi carii sânt adevărat ucenicii Lui, şi carii slugi sau slobozi. Zice că aceia nici din Dumnezeu, nici din Avraam, ci din tatăl deavolul sânt, carii nu cred Celui ce zice adevărul. Hulitorilor zice că El drac nu are, ci cinsteaşte pre Tatăl. Şi mai nainte de a fi Avraam, El easte. Şi vrând a-L ucide cu pietri, luându-Să din vedearea lor, iasă din besearică.

1 Iară Iisus S-au S-au dus în Muntele Maslinilor.

2 Dimineaţă, iarăşi au venit în besearică şi tot norodul au venit la El; şi şezind, învăţa pre ei.

3 Şi cărturarii şi fariseii au adus la El o muiare prinsă în preacurvie. Şi puindu-o pre dânsa în mijloc,

4 Zis-au Lui: „Învăţătoriule, această muiare s-au prins acum în preacurvie.

5 Iară în Leage, Moisi ne-au poruncit noao unele ca aceastea, să să uciză cu pietri. Dară Tu ce zici?”

6 Şi aceasta zicea ispitindu-L pre Dânsul, ca să aibă ce pârî împrotiva Lui. Iar Iisus, plecându-Să jos, au scris cu deagetul pre pământ.

7 Şi neîncetând a-L întreba pre Dânsul, S-au râdicat şi au zis lor: „Cel ce easte făr’ de păcat întru voi, acela întâiu să arunce piiatră asupra ei”.

8 Şi iarăşi, plecându-Să jos, scriia pre pământ.

9 Iară ei auzând şi cunoştinţa vădindu-I, ieşea unul după altul, începând de la cei mai bătrâni până la cei mai de jos. Şi au rămas Iisus singur şi muiarea, în mijloc, stând.

10 Şi, rădicându-Să, Iisus şi nevăzind pre nimene, numai pre muiare, au zis ei: „Muiare, unde sânt pârâşii tăi? Nimene nu te-au osindit?”

11 Iară ea au zis: „Nimene, Doamne”. Şi au zis ei Iisus: „Nici Eu te osândesc. Du-te şi, de acum, să nu mai păcătuieşti”.

12 Deci, iarăşi le-au grăit lor Iisus, zicând: „Eu sânt Lumina lumii, cel ce vine după Mine nu va umbla întru întunearec, ci va avea lumina vieţii”.

13 Iară fariseii I-au zis Lui: „Tu Însuţi mărturiseşti de Tine; mărturiia Ta nu easte adevărată”.

14 Răspuns-au Iisus şi au zis lor: „Măcar deşi mărturisesc Eu de Mine, adevărată easte mărturiia Mea. Că ştiu de unde am venit şi unde merg. Iară voi nu ştiţi de unde viu şi unde merg.

15 Voi după trup judecaţi; Eu nu judec pre nimene.

16 Şi, de judec Eu, judecata Mea adevărată easte, că nu sânt Eu singur, ci Eu şi Tatăl, Cel ce M-au trimis pre Mine.

17 Şi în Leagea voastră scris easte că mărturiia a doi oameni adevărată easte.

18 Eu sânt Cel ce mărturisesc de Mine Însumi şi mărturiseaşte de Mine Tatăl Carele M-au trimis”.

19 Şi zicea ei Lui: „Unde easte Tatăl Tău?” Răspuns-au Iisus: „Nici pre Mine ştiţi, nici pre Tatăl Mieu. Că, de M-aţi şti pre Mine, aţi şti şi pre Tatăl Mieu”.

20 Aceaste cuvinte au grăit Iisus în vistierie învăţind în besearică şi nimene nu L-au prins pre Dânsul, că încă nu venisă ceasul Lui.

21 Deci, iarăşi au zis lor Iisus: „Eu merg şi Mă veţi căuta pre Mine şi în păcatul vostru veţi muri. Unde merg Eu, voi nu puteţi veni”.

22 Deci, zicea jidovii: „Au, doară, Însuşi va să Să uciză, că zice: «Unde merg Eu, voi nu puteţi veni»”.

23 Şi le-au zis lor: „Voi din cei de jos sânteţi, Eu din cei de sus sânt. Voi din lumea aceasta sânteţi, Eu nu sânt din lumea aceasta.

24 Deci, am zis voao că veţi muri în păcatele voastre, că, de nu veţi creade că Eu sânt, veţi muri în păcatele voastre”.

25 Deci, zicea ei Lui: „Tu cine eşti?” Şi le-au zis lor Iisus: „Începutul, Care şi grăiesc voao.

26 Multe am de voi a grăi şi a judeca. Ci Cel ce M-au trimis pre Mine adevărat easte şi Eu ceale ce am auzit de la Dânsul, acealea grăiesc în lume”.

27 Ei nu au cunoscut că pre Tatăl zicea lor.

28 Deci, le-au zis lor Iisus: „Când veţi înălţa pre Fiiul Omenesc, atunci veţi cunoaşte că Eu sânt şi de la Mine nimica nu fac, ci, precum M-au învăţat pre Mine Tatăl Mieu, aceastea grăiesc.

29 Şi cel ce M-au trimis pre Mine cu Mine easte; nu M-au lăsat pre Mine singur Tatăl, că Eu pururea fac ceale ce plac Lui”.

30 Aceastea grăind El, mulţi au crezut întru El.

31 Deci, zicea Iisus cătră jidovii carii crezuse Lui: „De veţi rămânea voi întru cuvântul Mieu, cu adevărat ucenicii Miei veţi fi.

32 Şi veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va slobozi pre voi”.

33 Răspuns-au ei Lui: „Sămânţa lui Avraam sântem şi nimănui, niciodată, nu am fost robi. Dară Tu cum zici că: «Veţi fi slobozi?»”

34 Răspuns-au lor Iisus: „Amin, amin zic voao, că tot cel ce face păcatul rob easte păcatului.

35 Iară robul nu rămâne în casă în veaci, iară Fiiul rămâne în veaci.

36 Deci, de va slobozi pre voi Fiiul, cu adevărat slobozi veţi fi.

37 Ştiu că sămânţa lui Avraam sânteţi. Ci Mă căutaţi pre Mine să Mă ucideţi, pentru că cuvântul Mieu nu încape în voi.

38 Eu ce am văzut la Tatăl Mieu grăiesc, şi voi ce aţi văzut la tatăl vostru faceţi”.

39 Răspuns-au ei şi au zis Lui: „Tatăl nostru Avraam easte”. Zis-au lor Iisus: „De aţi fi fiii lui Avraam, lucrurile lui Avraam aţi face.

40 Iară acum Mă căutaţi să Mă ucideţi pre Mine, Omul cel ce v-am grăit voao adevărul, care l-am auzit de la Dumnezeu. Aceasta Avraam nu au făcut.

41 Voi faceţi lucrurile părintelui vostru”. Deci, ei au zis Lui: „Noi din curvie nu va să Să sântem născuţi. Un tată avem, pre Dumnezeu”.

42 Zis-au lor Iisus: „De ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M-aţi iubi pre Mine, că Eu de la Dumnezeu am ieşit şi am venit. Că nu Eu de la Mine am venit, ci Acela M-au trimis.

43 Pentru ce nu cunoaşteţi graiul Mieu? Pentru că nu puteţi asculta cuvântul Mieu.

44 Voi de la tatăl diiavolul sânteţi şi poftele tatălui vostru voiţi să faceţi. El era ucigaş de oameni din început şi întru adevăr n-au stătut, că nu easte adevăr întru el. Când grăiaşte minciună, dintru ale sale grăiaşte, că mincinos easte şi tatăl minciunei.

45 Iară Eu, pentru că grăiesc adevărul, nu creadeţi Mie.

46 Cine dintru voi Mă mustră pre Mine de păcat? Iară deacă grăiesc adevărul, pentru ce nu creadeţi Mie?

47 Cel ce easte de la Dumnezeu graiurile lui Dumnezeu ascultă; pentru aceasta voi nu ascultaţi, că nu sânteţi de la Dumnezeu”.

48 Deci, au răspuns jidovii şi au zis Lui: „Dară nu zicem noi bine, că samarinean eşti şi drac ai?”

49 Răspuns-au Iisus: „Eu drac nu am, ci cinstesc pre Tatăl Mieu şi voi Mă ocărâţi pre Mine.

50 Iară Eu nu caut mărirea Mea. Easte Cel ce caută şi judecă.

51 Amin, amin zic voao, oricine va ţinea cuvântul Mieu nu va vedea moartea în veaci”.

52 Deci, au zis Lui jidovii: „Acum am cunoscut că drac ai. Avraam au murit şi prorocii; şi Tu zici: «Oricine va ţinea cuvântul Mieu nu va gusta moarte în veaci».

53 Au, doară, Tu eşti mai mare decât părintele nostru, Avraam, carele au murit, şi prorocii au murit. Dară Tu pre Tine cine Te faci?”

54 Răspuns-au Iisus: „De Mă măresc Eu pre Mine Însumi, mărirea Mea nimica nu easte. Easte Tatăl Mieu carele Mă măreaşte, pre Carele Îl ziceţi voi că easte Dumnezeul vostru.

55 Şi nu L-aţi cunoscut pre El, iară Eu ştiu pre El. Şi, de voiu zice că nu-L ştiu pre El, voiu fi aseamenea voao, mincinos. Ci-L ştiu pre El şi cuvântul Lui păzăsc.

56 Avraam, tatăl vostru, s-au bucurat ca să vază zioa Mea şi au văzut şi s-au bucurat”.

57 Deci, au zis jidovii cătră Dânsul: „Cincizeci de ani încă nu ai şi pre Avraam l-ai văzut?”

58 Zis-au lor Iisus: „Amin, amin zic voao, mai înainte de ce au fost Avraam, Eu sânt”.

59 Deci, au luoat pietri să arunce în El. Iară Iisus S-au ascuns şi au ieşit din besearică, mergând prin mijlocul lor şi au trecut aşea.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.