×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

SFÂNTA EVANGHELIE A DOMNULUI IISUS HRISTOS DE LA IOAN

Capitolul 5

Iisus, la scăldătoare tămăduind bolnavul cel de treizeci şi opt de ani slăbănog, îi porunceaşte, sâmbăta, a-şi lua patul. Jidovilor ce hulea aceasta răspunde că toate ale Sale împreună cu Tatăl lucrează şi morţii înviiază. Şi a fi judecătoriu de la El rânduit tuturor, de Carele şi Ioan şi lucrurile sale şi Tatăl încă şi însuşi Moisi mărturiseaşte.

1 După aceastea, era sărbătoarea jidovilor şi s-au suit Iisus în Ierusalim.

2 Şi easte în Ierusalim Lacul Oii, care să chiiamă ovreiaşte Vitezda, cinci foisşoare având.

3 Întru acealea zăcea mulţime multă de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei.

4 Că îngerul Domnului la vreame să pogorea în lac şi turbura apa. Şi carele întra întâiu după turburarea apei să făcea sănătos, ori de ce boală era ţinut.

5 Şi era acolo un om, treizeci şi opt de ani având în boala sa.

6 Pre acesta văzind Iisus zăcând şi cunoscând că, iată, multă vreame avea în boala sa, zis-au lui: „Vei să fii sânătos?”

7 Răspuns-au Lui bolnavul: „Doamne, om nu am ca, deacă să va turbura apa, să mă bage în lac; deci, până când merg eu, altul înaintea mea să pogoară”.

8 Zis-au Iisus lui: „Scoală, ia patul tău şi umblă”.

9 Şi îndată s-au făcut sănătos omul şi şi-au luoat patul său şi umbla. Şi era sâmbătă întru acea zi.

10 Deci, zicea jidovii celui vindecat: „Sâmbătă easte, nu să cade ţie a luoa patul”.

11 Iară el au răspuns lor: „Cel ce m-au făcut sânătos, Acela mi-au zis: «Ia-ţi patul tău şi umblă»”.

12 Deci, l-au întrebat pre el: „Care easte omul cel ce ţi-au zis: «Ia-ţi patul tău şi umblă?»”

13 Iară cel vindecat nu ştiia cine easte, că Iisus ieşisă din norodul carele era întru acel loc.

14 După aceaea, l-au aflat pre el Iisus în besearică şi i-au zis lui: „Iată că te-ai făcut sânătos, de acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu fie ţie ceva mai rău”.

15 Mers-au omul acela şi au vestit jidovilor că Iisus easte Carele l-au făcut pre el sănătos.

16 Şi pentru aceasta gonea jidovii pre Iisus şi căuta să-L omoară pre El, căci făcea aceastea sămbăta.

17 Iară Iisus le-au răspuns lor: „Tatăl Mieu până acum lucrează; şi Eu lucrez”.

18 Deci, pentru aceasta, mai vârtos căuta jidovii pre El să-L ucidă, că nu numai dezlega sâmbăta, ci şi pre Dumnezeu zicea că-I easte Tată, tocma făcându-Să lui Dumnezeu.

19 Iară Iisus au răspuns şi au zis lor: „Adevăr, adevăr zic voao, nu poate face Fiiul de la Sine nimica, de nu va vedea pre Tatăl făcând; că ceale ce face El, aceastea şi Fiiul aşijderea le face.

20 Că Tatăl iubeaşte pre Fiiul şi toate arată Lui, care le face El, şi mai mari lucruri decât aceastea va arăta Lui, ca să vă miraţi voi.

21 Că, precum Tatăl scoală pre morţi şi-i înviiază, aşea şi Fiiul pre carii voiaşte îi înviiază.

22 Că Tatăl pre nimenea nu judecă, ci toată judecata o au dat Fiiului,

23 Ca toţi să cinstească pre Fiiul, cum cinstesc pre Tatăl. Cel ce nu cinsteaşte pre Fiiul, nu cinsteaşte pre Tatăl, Cel ce L-au trimis pre El.

24 Amin, amin zic voao, cel ce ascultă cuvântul Mieu şi creade întru Cel ce M-au trimis, are viiaţa veacilor şi la judecată nu va veni, ci au trecut din moarte în viiaţă.

25 Amin, amin zic voao, că va veni ceasul, şi acum easte, când morţii vor auzi glasul Fiiului lui Dumnezeu şi carii vor auzi vor înviia.

26 Că, precum are Tatăl viiaţă întru Sine, aşea au dat şi Fiiului viiaţă să aibă întru Sine;

27 Şi puteare au dat Lui şi judecată să facă, căci Fiiu Omenesc easte.

28 Nu vă miraţi de aceasta, că vine ceasul întru care toţi cei ce sânt în mormânturi vor auzi glasul Lui,

29 Şi vor ieşi cei ce au făcut bine, întru înviiarea vieţii, iară cei ce au făcut reale, întru înviiarea osândirei.

30 Nu pociu să fac Eu de la Mine nimica; cum auz, judec; şi judecata Mea dreaptă easte, pentru că nu caut voia Mea, ci voia Tatălui, Care M-au trimis pre Mine.

31 De mărturisesc Eu de Mine, mărturiia Mea nu easte adevărată.

32 Altul easte carele mărturiseaşte de Mine; şi ştiu că adevărată easte mărturiia carea mărturiseaşte de Mine.

33 Voi aţi trimis la Ioan şi au mărturisit adevărul.

34 Iară Eu nu de la om iau mărturie, ci aceastea zic, ca voi să vă mântuiţi.

35 Acela era făclie arzind şi luminând, iară voi aţi vrut să vă bucuraţi într-un ceas în lumina Lui.

36 Iară Eu am mărturie mai mare de-cât a lui Ioan; că lucrurile care Mi le-au dat Tatăl ca să le săvârşesc, aceaste lucruri care Eu le fac mărturisesc de Mine că Tatăl M-au trimis.

37 Şi Tatăl, Carele M-au trimis, Acela au mărturisit de Mine. Nici glasul Lui nu L-aţi auzit vreaodată, nici chipul Lui nu L-aţi văzut.

38 Şi cuvântul Lui nu-l aveţi lăcuind întru voi, pentru că pre Carele L-au trimis El, Aceluia voi nu creadeţi.

39 Ispitiţi Scripturile, că voao vi să pare întru eale a avea viiaţa veacilor. Şi acealea sânt care mărturisesc de Mine.

40 Şi nu veţi să veniţi la Mine ca viiaţă să aveţi!

41 Mărire de la oameni nu iau;

42 Ci v-am cunoscut pre voi, că dragostea lui Dumnezeu nu aveţi întru voi.

43 Eu am venit întru numele Părintelui Mieu şi nu Mă priimiţi; iară de va veni altul întru numele Său, pre acela veţi priimi.

44 Cum puteţi voi creade, mărire unul de la altul luând, şi mărirea care easte de la sângur Dumnezeu nu căutaţi?

45 Să nu vă pară că Eu voiu pârî pre voi la Tatăl. Easte cine pâreaşte pre voi, Moisi, întru carele voi nădăjduiţi.

46 Că, de aţi creade lui Moisi, aţi creade şi Mie, că el de Mine au scris.

47 Şi de nu creadeţi scripturilor lui, cum veţi creade cuvintelor Meale?”

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.