×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

SFÂNTA EVANGHELIE A DOMNULUI IISUS HRISTOS DE LA LUCA

Capitolul 20

Nu spune preoţilor şi cărturarilor cu ce puteare face aceastea, că nici ei răspund la întrebarea de botezul lui Ioan. Aduce pildă de lucrătorii viei, carii, bătând slugile domnului, şi pre fiiul lui l-au ucis. Să ispiteaşte Iisus de dajdea chesariului. De la saduchei de înviiare. Cum zic pre Hristos a fi Fiiul lui David. A să feri de cărturarii cei mândri.

1 Şi au fost întru o zi de acealea, învăţind El norodul în besearică şi binevestind, venit-au arhiereii şi cărturarii cu bătrânii,

2 Şi au grăit cătră El, zicând: „Spune noao cu a cui puteare faci aceastea? Sau cine easte Carele Ţi-au dat Ţie putearea aceasta?”.

3 Iar El, răspunzând, au zis cătră ei: „Voiu să vă înteb şi Eu pre voi un cuvânt şi să-mi spuneţi:

4 Botezul lui Ioan din ceriu era, au de la oameni?”

5 Iar ei cugeta întru sine, zicând că: „De vom zice: «Din ceriu», va zice: «Dar pentru ce nu aţi crezut lui?»

6 Iar de vom zice: «De la oameni», tot norodul cu pietri ne va ucide, că ştiu toţi cum că Ioan proroc au fost”.

7 Şi au răspuns: „Nu ştim de unde”.

8 Şi Iisus le-au zis lor: „Nici Eu nu vă spuiu voao cu ce puteare fac aceastea”.

9 Şi au început a zice cătră norod pilda aceasta: „ Un om au sădit vie şi o au dat lucrătorilor şi s-au dus departe, multă vreame.

10 Şi, la vreame, au trimis la lucrători o slugă, ca să-i dea lui din rodul viei. Iar lucrătorii, bătându-l pre el, l-au trimis deşert.

11 Şi au adaos a trimite şi altă slugă. Iar ei şi pre acela, bătându-l şi batjocorindu-l, l-au trimis deşert.

12 Şi au adaos a trimite şi pe al treilea. Iar ei şi pre acela, rănindu-l, l-au scos afară.

13 Şi au zis domnul viei: «Ce voiu face? Trimite-voiu pre fiiul mieu cel iubit, doară văzindu-l pre acesta să vor ruşina».

14 Iar lucrătorii, văzindu-l pre el, au cugetat întru sineşi, zicând: «Acesta easte moşteanul; veniţi să-l omorâm pre el, ca să fie a noastră moşiia».

15 Şi, scoţindu-l afară din vie, l-au omorât. Ce va face, dară, lor domnul viei?

16 Veni-va şi va piiarde pre lucrătorii aceştia şi viia o va da altora”. Iar ei, auzind, au zis: „Să nu fie!”

17 Iară El, căutând spre ei, au zis: „Ce easte, dar, aceasta ce easte scris: «Piiatra carea nu o au socotit ziditorii, aceasta s-au făcut în capul unghiului?»

18 Tot cel ce va cădea pre piiatra aceasta sfărâma-se-va, iar pre carele va cădea zdrobi-l-va pre el?”

19 Şi căuta arhiereii şi cărturarii ca să-şi puie mâinile pre El, întru acel ceas, ci s-au temut de norod, că au cunoscut că cătră dânşii au zis pilda aceasta.

20 Şi, socotind, au trimis iscoade, carii să făcea pre sine a fi drepţi, să-L prinză pre El în cuvinte, ca să-L dea pre El domniei şi puterii deregătoriului.

21 Şi L-au întrebat pre El, zicând: „Învăţătoriule, ştim că drept zici şi înveţi şi nu cauţi în faţă, ci întru adevăr calea lui Dumnezeu înveţi.

22 Cade-se noao a da dajde împăratului, au ba?”

23 Iară El, înţălegând vicleşugul lor, au zis cătră ei: „Ce Mă ispitiţi?

24 Arătaţi-Mi un dinariu, a cui chip are şi scriptură?” Iară ei, răspunzind, au zis: „A împăratului”.

25 Iară El au zis lor: „Daţi, dară, ceale ce sânt ale împăratului, împăratului, şi ceale ce sânt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu”.

26 Şi nu L-au putut prinde pre Dânsul în cuvânt, înaintea norodului, şi, mirându-se de răspunsul Lui, au tăcut.

27 Şi, venind unii din saduchei, carii zic că nu easte înviiare, L-au întrebat pre El,

28 Zicând: „Învăţătoriule, Moisi au scris noao: «De ar muri cuiva fratele, având muiare, şi acesta va muri fără de feciori, ca să o ia pre aceaea fratele lui muiare şi să înviiază sămânţă fratelui său».

29 Că era şeapte fraţi şi cel dintâiu, luând muiare, au murit fără de feciori.

30 Şi au luat al doilea muiarea şi acela au murit fără de feciori.

31 Şi al treilea o au luoat pre ea, aşijderea, până la al şeaptelea, şi nu au lăsat feciori şi au murit.

32 Iară mai pre urmă de toţi, au murit şi muiarea.

33 Deci, la înviiare, a căruia dintru aceia va fi muiarea, că toţi şeapte o au avut pre dânsa muiare?”

34 Şi, răspunzând Iisus, au zis lor: „Fiii veacului acestuia să însoară şi să mărită.

35 Iară carii să vor învrednici a dobândi acel veac şi înviiarea din morţi, nici să vor însura, nici să vor mărita.

36 Că mai mult nu pot muri, că sânt aseamenea cu îngerii şi sânt fiii lui Dumnezeu, fiind fiii învierii.

37 Iară cum că să vor scula morţii şi Moisi au arătat lângă rug, precum zice pre Domnul: «Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov».

38 Că Dumnezeu nu easte al morţilor, ci al viilor, că toţi Lui viiază”.

39 Iară, răspunzind unii din cărturari, au zis: „Învăţătoriule, bine ai zis”.

40 Şi mai mult nu îndrăznea să-L întreabe pre El nimica.

41 Şi au zis cătră ei: „Cum zic că Hristos Fiiul lui David easte?

42 Şi însuşi David zice în Cartea Psalmilor: «Zis-au Domnul Domnului Mieu: ‚Şezi de-a dreapta Mea,

43 Până când voiu pune pre vrăjmaşii Tăi, aşternut picioarelor Tale’».

44 Deci, deacă David Îl chiiamă pre El Domn, cum easte lui fiiu?”

45 Şi, auzind tot norodul, au zis ucenicilor Săi:

46 „Luoaţi-vă aminte de cărturarii cărora le place a umbla în haine lungi şi carii iubesc întrebări de sănătate prin târguri şi şederile mai sus prin adunări şi şederile mai înainte la ospeaţe,

47 Carii mâncă casăle văduvelor şi cu făţărie îndelung să roagă; aceştia vor luoa mai multă osândă”.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.