×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

SFÂNTA EVANGHELIE A DOMNULUI IISUS HRISTOS DE LA LUCA

Capitolul 11

Învaţă pre ucenici a să ruga, arătând că cel ce petreace în rugăciune toate le dobândeaşte. Scoţând dracul cel mut, ruşinează pre cei ce zicea că cu Velzebuv scoate dracii. O muiare zice a fi fericite ţiţele carele au supt Iisus. De sămnul lui Iona. De împărăteasa austrului şi de niniviteani. Şi de ochiul curat şi de cel viclean. Ceartă pre fariseul ce-L chemasă cărtind, căci mânca cu mâinile nespălate. Mustră făţărniciia fariseilor şi a cărturarilor, zicând că: de la neamul acesta se va cerca sângele tuturor prorocilor.

1 Fost-au când era El la un loc, rugându-Să. Deacă au încetat, zis-au unul din ucenicii Lui cătră Dânsul: „Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum au învăţat şi Ioan pre ucenicii săi”.

2 Şi le-au zis lor: „Când vă rugaţi, să ziceţi: Tatăl nostru, Carele eşti în ceriuri, sfinţească-Să numele Tău, vie împărăţiia Ta, fie voia Ta, precum în ceriu, aşea şi pre pământ.

3 Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o noao astăzi.

4 Şi ne iartă noao păcatele noastre, precum şi noi iertăm tot celui deatoriu noao. Şi nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăveaşte de cel rău”.

5 Şi au zis cătră ei: „Cine dintru voi are priiatin şi va mearge la dânsul în miezul nopţii şi va zice lui: «Priiatine, dă-mi împrumut trei pâini,

6 Că au venit, din cale, un priiatin la mine şi nu am ce pune înaintea lui»,

7 Şi acela, dinlăuntru răspunzând, va zice: «Nu-mi face osteneală, că, iată, uşile sânt încuiate şi pruncii miei sânt în aşternut cu mine, nu pociu să mă scol să-ţi dau ţie».

8 Iară zic voao, măcar de nu i-ar da lui, sculându-să, pentru că easte lui priiaten, ci pentru obrăzniciia lui, sculându-să, va da lui câtu-i trebuie.

9 Şi Eu zic voao: Ceareţi şi să va da voao, căutaţi şi veţi afla, bateţi şi să va deşchide voao.

10 Că tot cel ce ceare va luoa, şi cel ce caută va afla, şi celui ce bate să va deşchide.

11 Şi al cărui fiiu dintră voi va ceare de la tatăl său pâine, au da-i-va lui piiatră? Sau peaşte, au, doară, în loc de peaşte, îi va da lui şearpe?

12 Sau de va ceare ou, au da-i-va lui scorpie?

13 Deci, deaca voi, fiind răi, ştiţi să daţi daruri bune fiilor voştri, cu cât mai vârtos Tatăl vostru Cel din ceriu va da Duh Sfânt celor ce cer de la Dânsul”.

14 Şi era gonind un drac şi acela era mut. Şi au fost după ce au ieşit dracul, au grăit mutul şi să mira noroadele.

15 Iară unii dintră ei zicea: „Cu Velzevuv, domnul dracilor, goneaşte dracii”.

16 Iară alţii, ispitind, căuta de la Dânsul semn din ceriu.

17 Iară El, ştiind gândurile lor, au zis lor: „Toată împărăţiia cea despărţită întru sine să pustiiaşte şi casă preste casă cade.

18 Deci şi satana, deacă s-au despărţit întru sineşi, cum va sta împărăţiia lui? Că ziceţi că scoţ Eu dracii cu Velzevuv.

19 Iară de gonesc Eu dracii cu Velzevuv, feciorii voştri cu cine-i gonesc? Pentru aceasta, ei vor fi voao judecători.

20 Iară de scoţ Eu dracii cu deagetul lui Dumnezeu, iată că au ajuns la voi împărăţiia lui Dumnezeu.

21 Când cel tare întrarmat păzeaşte curtea sa, în pace sânt avuţiile lui.

22 Iară venind cel mai tare decât el, deacă-l biruiaşte pre el, ia toate armele lui întru care să nădăjduia şi împarte jeafurile lui.

23 Cel ce nu easte cu Mine împrotiva Mea easte; şi cel ce nu strânge cu Mine răsipeaş-te.

24 Când iasă duhul cel necurat din om, treace prin locuri făr’ de apă, căutându-şi odihnă şi, neaflând, zice: «Întoarce-mă-voiu în casa mea, de unde am ieşit».

25 Şi, venind, o află măturată şi înfrumseţată.

26 Atunci, mearge şi ia alte şeapte duhuri, mai reale decât sine, şi, întrând, vieţuiesc acolo. Şi sânt ceale mai de pre urmă ale omului aceluia, mai reale decât ceale dintâiu”.

27 Şi au fost când grăia El aceastea, rădicând o muiare glas din norod, au zis lui: „Fericit e pântecele care Te-au purtat şi ţiţele care ai supt”.

28 Iară El au zis: „Adevărat, fericiţi cei ce aud cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc pre el”.

29 Şi, adunându-se noroadele, au început a zice: „Neamul acesta viclean easte. Semn caută şi semn nu se va da lui, fără numai semnul lui Iona, prorocul.

30 Că, cum au fost Iona semn niniviteanilor aşea va fi şi Fiiul Omenesc neamului acestuia.

31 Împărăteasa de la amiiazăzi se va scula la judecată cu bărbaţii neamului acestuia şi-i va osândi pre ei, că au venit de la marginea pământului, ca să auză înţelepciunea lui Solomon şi, iată, mai mult decât Solomon easte aici.

32 Bărbaţii de la Ninevi să vor scula la judecată cu neamul acesta şi-l vor osândi pre el, că ei s-au pocăit cu propovedaniia lui Iona şi, iată, mai mult decât Iona easte aici.

33 Nimenea, aprinzind lumina, o pune într-ascuns, nici supt obroc, ci în sfeaşnic, ca cei ce întră să vază lumina.

34 Lumina trupului easte ochiul. Deci, de va fi ochiul tău drept, tot trupul tău va fi luminat; iară când va fi viclean, şi trupul tău întunecat va fi.

35 Drept aceaea, socoteaşte ca lumina carea easte întru tine să nu fie întunearec.

36 Că de va fi trupul tău tot luminat, neavând vreo parte întunecată, va fi luminat tot, ca şi când lumina cu strălucirea te luminează”.

37 Iară când grăia, L-au rugat pre El un fariseu ca să prânzască la el; şi, întrând, au şezut.

38 Iară fariseul, văzând, s-au mirat, căci nu s-au spălat întâiu, mai înainte de prânz.

39 Iară Domnul au zis cătră el: „Acum, voi, fariseii, ce e din afara păharului şi a blidului curăţiţi, iară ce e dinlăuntrul vostru plin easte de răpire şi de răutate.

40 Nebunilor, au nu cel ce au făcut ce e din afară au făcut şi ce easte dinlăuntru?

41 Însă, din ceale ce aveţi voi, daţi milostenie şi, iată, toate sânt voao curate.

42 Dar, vai, voao, fariseilor! Că zeciuiţi izma şi ruta şi toate legumile şi treaceţi judecata şi dragostea lui Dumnezeu; aceastea să cădea a le face şi acealea a nu le lăsa.

43 Vai, voao, fariseilor! Că iubiţi şederile mai sus în săboară şi întrebările de sănătate prin târguri.

44 Vai, voao, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că sânteţi ca mormântele nevăzute şi oamenii carii umblă deasupra lor nu le ştiu”.

45 Şi, răspunzind, unul din legiuitori au zis Lui: „Dascale, aceastea zicând, şi pre noi ne ocărăşti”.

46 Iară El au zis: „Şi voao, legiuitorilor, vai! Că încărcaţi pre oameni cu sarcini, care nu să pot purta lesne, iară voi nici cu un deaget al vostru nu vă atingeţi de sarcini.

47 Vai, voao! Că zidiţi mormânturile prorocilor şi părinţii voştri i-au ucis pre ei.

48 Iată, mărturisiţi, şi împreună voiţi lucrurile părinţilor voştri, că aceia i-au ucis pre ei, iară voi zidiţi mormânturile lor.

49 Pentru aceasta, şi înţelepciunea lui Dumnezeu au zis: «Trimite-voiu la ei proroci şi apostoli şi dintr-înşii vor ucide şi vor goni.

50 Ca să se caute sângele tuturor proro-cilor, care s-au vărsat din începutul lumii, de la neamul acesta,

51 De la sângele lui Avel, până la sângele lui Zaharie, carele au perit întră besearică şi întră oltariu. Adevărat zic voao, să va căuta de la neamul acesta.

52 Vai, voao, legiuitorilor! Că aţi luat cheaia înţeleagerii; înşivă nu aţi întrat şi pre cei ce au vrut să între i-aţi oprit”.

53 Şi, zicând El aceastea cătră ei, au început cărturarii şi fariseii tare a să porni asupra Lui, şi-L întărâta să vorbescă despre multe.

54 Pândind pre El şi căutând ca să vânează ceva din gura Lui, ca să-L vinovăţască pre El.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.