×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

SFÂNTA EVANGHELIE A DOMNULUI IISUS HRISTOS DE LA MARCO

Capitolul 9

Cu Iisus la faţă schimbându-Să să împreună Moisi şi Ilie. Zice că Ilie, când va veni, toate le va întregi, ba încă au şi venit şi nu l-au priimit. Goneaşte pre duhul cel mut şi surd, carele numai cu rugăciunea şi cu postul să scoate. Vesteaşte patimile Sale. Pricindu-să, ucenicii îi învaţă care dintre dânşii să fie mai mare. De cel ce scotea dracii, neurmând după Iisus. Despre tăiarea smintealii mânii, a piciorului sau a ochiului.

1 Şi le zicea lor: „Amin zic voao că sânt unii din cei ce stau aici, carii nu vor gusta moarte, până nu vor vedea împărăţiia lui Dumnezeu venind întru puteare”.

2 Şi, după şease zile, au luoat pre Petru şi pre Iacov şi pre Ioan şi i-au suit pre ei într-un munte înalt, deosebi sânguri, şi Şi-au schimbat faţa înaintea lor.

3 Şi hainele Lui s-au făcut strălucind şi albe foarte, ca zăpada, în ce chip nălbitoriul pre pământ nu poate să nălbească.

4 Şi s-au arătat lor Ilie cu Moisi şi grăia cu Iisus.

5 Şi, răspunzind Petru, au zis lui Iisus: „Ravi, bine easte noao a fi aici; şi să facem trei colibi, Ţie una şi lui Moisi una şi lui Ilie una”.

6 Că nu ştiia ce zice, că era înfricoşaţi.

7 Şi s-au făcut un nor, umbrindu-i pre dânşii, şi au venit glas din nor, grăind: „Acesta easte Fiiul Mieu cel iubit, pre Acesta să-L ascultaţi”.

8 Şi îndată, uitându-să împregiur, pre nimene nu au văzut, numai pre Iisus singur cu dânşii.

9 Iară pogorându-să ei din munte, le-au poruncit lor ca nimănui să nu spuie ceale ce văzuse, fără numai după ce Să va scula din morţi Fiiul Omenesc.

10 Şi ei au ţinut cuvântul întru sine, întrebându-să: „Ce easte a să scula din morţi?”

11 Şi l-au întrebat pre El, zicând: „Pentru ce zic cărturarii că să cade să vie întâiu Ilie?”

12 Iară el, răspunzind, au zis lor: „Ilie, cu adevărat venind mai înainte, va tocmi toate şi precum easte scris de Fiiul Omenesc, ca să paţă multe şi să Se defaime.

13 Ci zic voao că şi Ilie au venit şi au făcut lui câte au vrut cum easte scris de el”.

14 Şi, venind la ucenici, au văzut mulţime multă împregiurul lor şi pre cărturari întrebându-se cu ei.

15 Şi îndată, tot norodul, văzindu-L pre El, s-au spăimântat şi, alergând, să închina Lui.

16 Şi au întrebat pre cărturari: „Ce vă priciţi între voi?”

17 Şi, răspunzând unul din mulţime, au zis: „Învăţătoriule, am adus la Tine pre fiiul mieu, carele are duh mut.

18 Şi, oriunde-l apucă, îl zdrobeaşte şi face spume şi şcrâşneaşte dinţii săi şi să usucă. Şi am zis ucenicilor Tăi să-l scoaţă şi nu l-au putut”.

19 Iară el, răspunzind lui, au zis: „O, neam necredincios, până când voiu fi cu voi? Până când voiu răbda pre voi? Aduceţi-l la Mine”.

20 Şi l-au adus la El. Şi, văzind pre el, îndată l-au scuturat pre el duhul şi, căzind la pământ, să tăvălea spumând.

21 Şi au întrebat pre tatăl lui: „Câtă vreame easte de când s-au făcut lui aceasta?” Iară el au zis: „Din pruncie.

22 Şi de multe ori pre el şi în foc l-au aruncat şi în apă, ca să-l piiarză; ci, de poţi ceva, ajută-ne noao, fiindu-Ţi milă de noi”.

23 Iară Iisus au zis lui: „De poţi creade, toate să pot celui credincios”.

24 Şi, îndată strigând tatăl pruncului cu lacrămi, au zis: „Crez, Doamne! Ajută necredinţăi meale!”

25 Şi, vâzând Iisus că năvăleaşte norodul, au certat duhul necurat, zicând lui: „Duh mut şi surd, Eu ţie poruncesc: Ieşi dintru dânsul şi mai mult să nu întri întru dânsul!”

26 Şi, strigând şi mult scuturându-l pre el, au ieşit; şi s-au făcut ca un mort, cât mulţi zicea că au murit.

27 Iară Iisus, apucându-l de mână, l-au râdicat pre el şi s-au sculat.

28 Şi, întrând El în casă, ucenicii Lui L-au întrebat pre El, deosebi: „Căci noi nu l-am putut scoate?”

29 Iară El au zis lor: „Acest fealiu cu nimica nu poate ieşi, fără numai cu rugăciune şi cu post”.

30 Şi, de acolo ieşind, mergea prin Galileea şi nu au voit ca să-L ştie cineva.

31 Că învăţa pre ucenicii Săi şi zicea lor că Fiiul Omenesc Să va da în mânile oamenilor şi vor omorî pre El şi, după ce-L vor omorî, a treia zi va înviia.

32 Iară ei nu ştiia cuvântul şi să temea să-L întreabe pre El.

33 Şi au venit în Capernaum şi, fiind în casă, i-au întrebat pre ei: „De ce vă prigoneaţi pre cale?”

34 Iară ei au tăcut, că să pricise pre cale unul cu altul, cine ar fi mai mare dintru dânşii.

35 Şi, şezind, au chemat pre cei doisprăzeace şi le-au zis lor: „Cel ce vrea să fie întâiu să fie mai pre urmă de toţi şi tuturor slugă”.

36 Şi, luând un prunc, l-au pus în mijlocul lor şi, luându-l în braţă, au zis lor:

37 „Oricine priimeaşte pre unul dintr-aceşti prunci întru numele Mieu pre Mine Mă priimeaşte; şi oricine Mă priimeaşte pre Mine nu Mă priimeaşte pre Mine, ci pre Cel ce M-au trimis pre Mine”.

38 Iară Ioan au răspuns Lui, zicând: „Învăţătoriule, am văzut pre oarecarele, întru numele Tău, scoţind dracii, carele nu vine după noi şi l-am oprit pentru că nu vine după noi”.

39 Iară Iisus au zis: „Nu-l opriţi pre el, că nimene nu easte carele face puteare în numele Mieu şi să poată curând grăi rău de Mine.

40 Că oricine nu easte împrotiva voastră pentru voi easte.

41 Că oricine va adăpa pre voi cu un păhar de apă, întru numele Mieu, pentru că sânteţi a lui Hristos; amin zic voao, că nu-şi va piiarde plata sa.

42 Şi oricarele va sminti pre unul dintru aceşti mici, carii cred întru Mine, mai bine ar fi lui de s-ar lega o piiatră de moară de grumazul lui şi s-ar arunca în mare.

43 Şi, de te sminteaşte mâna ta, taie-o, că mai bine easte ţie ciung să întri în viiaţă, decât, doao mâni având, să întri în gheena, în focul cel nestâns,

44 Unde viiarmele lor nu moare şi focul nu să stânge.

45 Şi, de te sminteaşte piciorul tău, taie-l, că mai bine easte ţie să întri în viiaţă şchiop, decât, doao picioare având, să te arunci în gheena, în focul cel nestâns,

46 Unde viiarmele lor nu moare şi focul nu să stânge.

47 Şi, de te sminteaşte pre tine ochiul tău, scoate-l, că mai bine easte ţie cu un ochiu să întri în împărăţiia lui Dumnezeu, decât, doi ochi având, să te arunci în gheena focului,

48 Unde viiarmele lor nu moare şi focul nu să stânge.

49 Că tot cu foc să va săra şi toată jertva cu sare să va săra.

50 Bună easte sarea; iară de va fi sarea nesărată cu ce o veţi direage? Aveţi întru voi sare şi pace aveţi întru voi”.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.