×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

PROROCIIA LUI DANIIL

Capitolul 6

Daniil, fiind întră cei trei mai-mari preste toţi domnii împărăţiei, s-au pârât că nu ţine porunca împăratului, ci pre Dumnezeul ceriului cinsteaşte; pentru aceaea, aruncat fiind în groapa leilor şi a doao zi nevătămat scos afară, pre pârâşii lui îndată i-au rumpt leii, de care lucru îndemnându-să împăratul, au poruncit întru ţinutul său să se teamă de Dumnezeul lui Daniil.

1 Şi au plăcut înaintea lui Darie şi au pus preste împărăţie o sută şi doaozeci de domni, ca să fie întru toată împărăţiia lui.

2 Şi preste aceştia au pus trei rânduitori, dintru carii unul era Daniil, ca să grăiască cu ei domnii, să nu supere pre împăratul.

3 Şi au fost Daniil preste ei, că duh mult era întru el, şi împăratul l-au pus pre el preste toată împărăţiia sa.

4 Şi rânduitorii şi domnii căuta să afle vină asupra lui Daniil, şi nici o vină şi greşală şi păcat nu au aflat întru el, că era credincios.

5 Şi au zis rânduitorii: „Nu vom afla asupra lui Daniil vină, fără numai pentru leagea Dumnezeului lui”.

6 Atunci, rânduitorii şi domnii au stătut înaintea împăratului şi au zis lui Darie: „Împărate, în veaci să trăieşti!

7 Sfat au făcut toţi cei ce sânt preste împărăţiia ta mai-marii oştilor, şi domnii, boiarii şi ispravnicii, ca să aşeaze cu aşezământ împărătesc şi să întărească poruncă ca oricarele va ceare de la vreun dumnezeu sau om cearere, până în treizeci de zile, fără numai de la tine, împărate, să se arunce în groapa leilor.

8 Acum, dară, împărate, pune poruncă şi dă scrisoare ca să nu să schimbe aşezământul perşilor şi al midilor”.

9 Atunci, împăratul Darie au poruncit a să scrie porunca.

10 Şi Daniil, când au cunoscut că s-au scris porunca, au întrat în casa sa şi ferestrile deşchise în foişorul lui cătră Ierusalim şi de trei ori în zi îngenunchiia şi să ruga şi să mărturisea înaintea Dumnezeului său, precum să obicinuisă şi mai înainte a face.

11 Atunci, bărbaţii aceia au păzit şi au aflat pre Daniil rugându-să şi umilindu-să Dumnezeului său.

12 Şi ducându-să, au zis împăratului: „Împărate, au n-ai pus poruncă ca tot omul carele va ceare de la vreun dumnezeu şi de la om cearere până în treizeci de zile, fără numai de la tine, împărate, să se arunce în groapa leilor?” Şi au zis împăratul: „Adevărat, cuvântul şi aşezământul midilor şi a persilor nu va treace”.

13 Atunci, au răspuns şi au zis înaintea împăratului: „Daniil, carele easte dintru fiii robiei jidoveşti, nu s-au supus poruncii tale şi de trei ori în zi ceare de la Dumnezeul său cearerile sale”.

14 Atunci, împăratul, auzând cuvântul acela, foarte s-au întristat de aceasta şi pentru Daniil s-au nevoit să-l izbăvească pre el; şi până sara s-au silit să-l scoaţă pre el.

15 Atunci, bărbaţii aceia au zis împăratului: „Să ştii, împărate, că mideanilor şi perşilor nu să cade să mute leagea şi aşezământul care au aşezat împăratul”.

16 Atunci împăratul au poruncit şi au adus pre Daniil şi l-au aruncat în groapa leilor; şi au zis împăratul lui Daniil: „Dumnezeul tău, Căruia tu slujeşti pururea, Acela te va izbăvi pre tine”.

17 Şi au adus o piiatră şi o au pus pre gura gropii şi o au pecetluit împăratul cu inelul său şi cu inealele boiarilor săi, ca să nu să facă ceva vicleşug asupra lui Daniil.

18 Şi s-au dus împăratul la casa sa şi s-au culcat necinat şi bucate n-au adus lui şi somnul s-au depărtat de la dânsul; şi au încuiat Dumnezeu gurile leilor şi n-au vătămat pre Daniil.

19 Atunci, împăratul, sculându-să dimineaţa la ziuo, reapede au venit la groapa leilor.

20 Şi apropiindu-să el de groapă, au strigat pre Daniil cu glas mare: „Daniile, robul lui Dumnezeu celui viu, Dumnezeul tău, Căruia tu slujeşti pururea, au, doară, au putut să te scoaţă din gura leilor?”

21 Iară Daniil, răspunzind, au zis cătră împăratul: „Împărate, în veaci să trăieşti!

22 Dumnezeul mieu au trimis pre îngerul Său şi au închis gurile leilor şi nu m-au stricat pre mine, că s-au aflat dreptate întru mine înaintea Lui; şi înaintea ta, împărate, greşeală n-am făcut!”

23 Atunci, împăratul s-au bucurat foarte de dânsul şi au poruncit să scoaţă pre Daniil din groapă; şi au scos pre Daniil din groapă şi nici o stricăciune nu s-au aflat întru el, pentru că au crezut întru Dumnezeul său.

24 Şi au poruncit împăratul şi au adus pre bărbaţii cei ce au pârât pre Daniil şi i-au aruncat pre ei în groapa leilor şi pre fiii lor şi pre muierile lor. Şi n-au ajuns la fundul gropii până ce i-au fărâmat pre ei leii şi toate oasăle lor le-au mărunţit.

25 Atunci, Darie împărat au scris la toate noroadele, neamurile şi limbile care lăcuiesc în tot pământul: „Pace voao să se înmulţască!

26 De la faţa mea s-au pus poruncă, ca întru toată stăpânirea împărăţiei meale să se cutremure şi să se teamă de faţa Dumnezeului lui Daniil, că acesta easte Dumnezeul cel viu, Carele petreace în veaci, şi împărăţiia Lui nu să va strica şi stăpânirea Lui până în sfârşit,

27 Cel ce apără şi face seamne şi minuni în ceriu şi pre pământ, Carele au scos pre Daniil din gura leilor”.

28 Şi Daniil s-au îndreptata întru împărăţiia lui Darie şi întru împărăţiia lui Chir Persului.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.