×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

PROROCIIA LUI IEZECHIIL

Capitolul 3

După ce au mâncat prorocul hârtiia, i s-au dat faţă tare, ca fără teamere să grăiască cătră fiii lui Israil, cei învârtoşaţi la inimă. De nu va vesti celor răi să se întoarcă şi vor peri, vinovat va fi. Iară de va vesti, îşi va mântui sufletul său. Apoi, ieşind în câmp şi văzind mărirea Domnului, i s-au poruncit să între în casa sa şi să fie acolo ca un legat, mut şi surd.

1 Şi au zis cătră mine: „Fiiul omului, mănâncă hârtiia aceasta şi mergi şi grăiaşte fiilor lui Israil!”

2 Şi am deşchis gura mea şi mi-au băgat în gură hârtiia aceaea şi au zis cătră mine: „Fiiul omului, gura ta va mânca şi pântecele tău să va sătura de hârtiia aceasta, carea să dă ţie”.

3 Şi o am mâncat şi s-au făcut în gura mea dulce ca miiarea.

4 Şi au zis cătră mine: „Fiiul omului, mergi şi întră la casa lui Israil şi grăiaşte cuvintele Meale cătră ei.

5 Că nu te trimiţi tu la norod adânc la cuvânta şi greu la limbă, ci la casa lui Israil.

6 Nici la noroade multe de altă vorbă sau de altă limbă, nici la cei grei la limbă, a cărora să nu auzib cuvintele; şi de te-aş fi trimis la aceia, aceia doară te-ar fi ascultat.

7 Iară casa lui Israil nu vor vrea să te asculte, pentru că nu vor să Mă asculte pre Mine; că toată casa lui Israil easte îndărăptnică şi vârtoasă la inimă.

8 Iată, am dat faţa ta mai tare decât feaţele lor şi biruinţa ta mai vârtoasă decât biruinţa lor.

9 Şi va fi pururea mai tare decât piiatrac. Să nu te temi de ei, nici să te sparii de faţa lor, pentru că easte casă amărâtoare”.

10 Şi au zis cătră mine: „Fiiul omului, toate cuvintele Meale care le-am grăit cătră tine le ia în inima ta şi cu urechile tale auzi.

11 Şi mergi, întră la robie, la fiii norodului tău, şi vei grăi cătră ei şi vei zice cătră ei: «Aceastea zice Domnul»; doară vor auzi şi să vor muia”.

12 Şi m-au luat Duh şi am auzit dinapoia mea glas de cutremur mare, zicând: „Binecuvântată e mărirea Domnului din locul Său!”

13 Şi am văzut glasul aripilor fierilor, care zbura una cătră alta, şi glasul roatelor ţiindu-să de eale şi glasul cutremurului.

14 Şi Duhul Domnului m-au râdicat pre mine şi m-au luat şi am mers pre sus întru pornirea duhului mieu; şi mâna Domnului au fost cu mine tare.

15 Şi am întrat în robie pre sus şi am încungiurat pre cei ce lăcuiesc la râul Hovar, carii era acolo, şi am şezut acolo şeapte zile, amestecându-mă în mijlocul lor.

16 Şi au fost după aceale şeapte zile, şi s-au făcut cuvântul Domnului cătră mine, zicând:

17 „Fiiul omului, socotitoriu te-am dat pre tine casii lui Israil şi vei auzi din gura Mea cuvânt şi-i vei înfricoşea pre ei de la Mine!

18 Când voiu zice Eu celui fără de leage: «Cu moarte vei muri!» şi nu ai osibit, nici ai grăit celui fără de leage, ca să se întoarcă de la căile sale şi să fie viu; cel fără de leage, acela întru nedreptatea sa va muri şi sângele lui din mâna ta îl voiu ceare.

19 Şi tu de vei osibi celui fără de leage şi nu să va întoarce de la fărădeleagea sa şi de la calea sa cel fără de leage, acela întru nedreptatea sa va muri şi tu vei mântui sufletul tău.

20 Şi de să va abate dreptul de la dreptăţile sale şi va face fărădeleage şi voiu da chin înaintea feaţii lui, el va muri, pentru că nu i-ai vestit lui, şi întru păcatele lui va muri, că nu să vor pomeni dreptăţile lui, care au făcut; şi sângele lui din mâna ta îl voiu ceare.

21 Iară de vei spune tu dreptului ca să nu păcătuiască şi el nu va păcătui, cel drept cu viiaţă va vieţui, că ai spus lui şi tu vei mântui sufletul tău”.

22 Şi au fost preste mine mâna Domnului şi au zis cătră mine: „Scoală-te şi ieşi la câmp şi acolo să va grăi cătră tine!”

23 Şi m-am sculat şi am ieşit la câmp şi, iată, acolo mărirea Domnului sta, în ce chip era vedearea şi precum era mărirea Domnului, carea o am văzut la râul Hovar; şi am căzut pre faţa mea.

24 Şi au venit preste mine Duh şi m-au pus pre picioarele meale şi au grăit cătră mine şi mi-au zis mie: „Întră şi te închide în mijlocul casii tale!

25 Şi tu, fiiul omului, iată, s-au dat asupra ta legături şi te vor lega cu eale şi nu vei ieşi din mijlocul lor.

26 Şi voiu lega limba ta şi vei asurzi şi nu vei fi ca omul cel ce-i mustră pre ei, pentru că easte casă amărâtoare.

27 Şi când voiu grăi cătră tine, voiu deşchide gura ta şi vei zice cătră ei: «Aceastea zice Domnul! Cel ce aude auză, şi cel ce nu creade nu crează, pentru că easte casă amărâtoare.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.