×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

PROROCIIA LUI IEREMIIA

Capitolul 51

Realele care vor face împăraţii midilor în Vavilon mai înainte să vestesc.

1 Aceastea zice Domnul: „Iată, Eu râdic asupra Vavilonului şi asupra celor ce lăcuiesc haldeii vânt, arsură stricătoare.

2 Şi voiu trimite asupra Vavilonului suduitori şi-l vor sudui şi vor strica pământul lui. Vai, asupra Vavilonului de primprejur în zioa chinuirii lui!

3 Asupra lui să întinză cel ce încordează arcul său şi asupra lui să puie armele sale! Şi să nu vă fie milă de tinerii lui şi stingeţi toată putearea lui!

4 Şi vor cădea răniţi în pământul haldeilor şi împunşi din afara lui.

5 Pentru că nu au văduvit Israil şi Iuda de la Dumnezeul său, de la Domnul Atotţiitoriul; că pământul lor s-au umplut de strâmbătate de sfinţii lui Israil.

6 Fugiţi din mijlocul Vavilonului şi să-şi mântuiască fieştecare sufletul său şi să nu vă lăpădaţi întru strâmbătatea lui, că vreamea izbândirei lui easte de la Domnul, răsplătire El răsplăteaşte lui.

7 Păhar de aura, Vavilonul, în mâna Domnului, care îmbată tot pământul; din vinul lui au beut neamuri, pentru aceaea s-au clătit.

8 Şi fără de veaste au căzut Vavilonul şi s-au zdrobit. Plângeţi-l pre el, luaţi răşină la stricăciunea lui, că, doară, să va vindeca!

9 Vindecat-amb Vavilonul şi nu s-au vindecat, părăsitu-l-am pre el; şi să meargem fieştecarele în pământul său, că s-au apropiiat la ceriu judecata lui, râdicatu-s-au până la steale.

10 Scos-au Domnul judecata lui. Veniţi şi să vestim în Sion lucrurile Domnului Dumnezeului nostru!

11 Gătiţi săgeţile, umpleţi tulbele! Râdicat-au Domnul duhul împăratului mideanilor, că asupra Vavilonului e urgiia Lui, ca să-l piiarză de tot pre el, că izbânda Domnului easte, izbânda norodului lui easte.

12 Preste zidurile Vavilonului râdicaţi semn, tocmiţi tulbele, râdicaţi păzi, gătiţi arme, că s-au apucat şi va face Domnul ceale ce au grăit asupra celor ce lăcuiesc Vavilonul.

13 Cel ce lăcuiaşte preste ape multe şi pre mulţimea vistieriilor sale, venit-au sfârşitul tău cu adevărat la ficatul tău!

14 Că s-au jurat Domnul pre braţul Său că: «Te voiu umplea de oameni ca de lăcuste şi vor răspunde asupra ta cei ce să pogoară».

15 Domnul, Cel ce au făcut pământul cu putearea Sa, Cel ce găteaşte lumea cu înţelepciunea Sa, cu priceaperea Sa au întins ceriul.

16 Spre glas au pus sunetul apei în ceriu şi au râdicat nori de la marginea pământului; fulgerile spre ploaie le-au făcut şi au scos lumină din vistieriile Sale.

17 Nebunit-au omul de minte, ruşinatu-s-au tot zlătariul de ceale cioplite ale lui, că minciuni au topit şi nu easte duh întru eale.

18 În deşert sânt faptele defăimate; în vreamea cercetării lor vor peri.

19 Nu e ca aceasta partea lui Iacov, că Cel ce au zidit toate, Acela easte moştenirea lui, Domnul e numele Lui:

20 «Râsipeşti tu Mie vase de războiu şi Eu voiu râsipi întru tine neamuri şi voiu râdica dintru tine împăraţi.

21 Şi voiu râsipi întru tine calul şi călăreţul lui şi voiu râsipi întru tine cară şi călăreţii lor,

22 Şi voiu râsipi întru tine tinăr şi fecioară, şi voiu râsipi întru tine bărbat şi muiarec,

23 Şi voiu râsipi întru tine păstoriul şi turma lui şi voiu râsipi întru tine plugariul şi arătura lui şi voiu râsipi întru tine domnii şi povăţuitorii tăi,

24 Şi voiu răsplăti Vavilonului şi tuturor celor ce lăcuiesc, haldeilor, toate răutăţile lor, care au făcut asupra Sionului, înaintea ochilor voştri, zice Domnul.

25 Iată, Eu cătră tine, muntele cel stricat, care strică tot pământul; şi voiu întinde mâna Mea asupra ta şi te voiu prăvăli de la pietri şi te voiu da pre tine ca un munte pârjolit.

26 Şi nu vor lua de la tine piiatră la unghiu şi piiatră la temelie, că spre stângere vei fi în veac, zice Domnul.

27 Râdicaţi sămn deasupra pământului, trâmbitaţi întru neamuri cu trâmbiţă, sfinţiţi preste el neamuri, vestiţi preste el împăraţi râdicaţi de la Mine şi ahanazeilor, puneţi preste el tocmire de săgetături, suiţi asupra lui călărime, ca mulţimea lăcustelor.

28 Suiţi asupra lui neam, pre împăratul midilor şi a tot pământul şi pre toţi povăţuitorii lui şi pre toţi domnii lui».

29 Cutremuratu-s-au pământul şi l-au durut, că s-au râdicat asupra Vavilonului gândul Domnului, ca să puie pământul Vavilonului spre pustiire şi spre nelăcuire.

30 Sfârşitu-s-au războinicul Vavilonului, cel ce dă războiu; şedea-vor acolo întru încunjurare, sfărâmatu-s-au tăriia lor, făcutu-o-au ca nişte muieri, ars-au lăcaşurile lui, frâmt-au zăvoarăle lui.

31 Cel ce goneaşte spre întâmpinarea celui ce goneaşte va goni, şi cel ce vesteaşte spre întâmpinarea celui ce vesteaşte, ca să vestească împăratului Vavilonului că s-au luat cetatea lui.

32 La cea de pre urmă a trecătorilor lui s-au luat şi adunările lui le-au ars cu foc şi bărbaţii lui cei războinici ies.

33 Că aceastea zice Domnul: «Casa împăratului Vavilonului ca ariia cea coaptă să va triera; încă puţin şi va veni seacerea ei».

34 «Mâncatu-m-au pre mine, împărţitu-m-au Navohodonosor, împăratul Vavilonului, apuca-tu-m-au întunearec supţire, înghiţitu-m-au ca un bălaur, umplutu-şi-au pântecele său, din desfătăciunea mea m-au scos.

35 Trudele meale şi chinurile meale asupra Vavilonului», grăi-va ceaea ce lăcuiaşte Sionul, şi «sângele mieu asupra celor ce lăcuiesc haldeii», grăi-va Ierusalimul.

36 Pentru aceaea, aceastea zice Domnul: «Iată, Eu voiu judeca pre împrotivnicul tău şi voiu izbândi izbânda ta şi voiu pustii marea lui şi voiu usca izvorul lui.

37 Şi va fi Vavilonul spre pustiire şi nu să va lăcui.

38 Că împreună ca leii s-au sculat şi ca puii leilor.

39 Întru înfierbântarea lor da-voiu adăpare lor şi-i voiu îmbăta pre ei, ca să ameţască şi să doarmă somn veacinic şi nu se vor scula, zice Domnul.

40 Şi-i pogoară pre ei ca mieii la junghiiare şi ca berbecii cu iezii.

41 Cum s-au prins şi s-au vânat fala a tot pământul? Cum s-au făcut Vavilonul spre pustiire întru neamuri?

42 Suitu-s-au asupra Vavilonului marea cu sunetul valurilor ei şi s-au acoperit.

43 Făcutu-s-au cetăţile lui ca pământul cel făr’ de apă şi neumblat; nu va lăcui întru el nici un fiiu de om, nici va rămânea întru el fiiul omului.

44 Şi voiu izbândi asupra Vavilonului şi voiu scoate din gura lui ceale ce au înghiţit; şi nu se vor mai aduna la el neamurile şi în Vavilon vor cădea răniţii a tot pământul.

45 Cei scăpaţi din pământ, meargeţi şi nu staţi! Cei de departe, pomeniţi pre Domnul şi Ierusalimul să se suie asupra inimii voastre!»

46 Ruşinatu-ne-am, că am auzit ocara noastră, acoperit-au necinstea obrazul nostru, că au venit cei de alt neam la sfintele noastre, la Casa Domnului.

47 «Pentru aceaea, iată, zile vin, zice Domnul, şi voiu izbândi asupra celor cioplite ale lui şi în tot pământul lui cădea-vor răniţi.

48 Că de să va înălţa Vavilonul ca ceriul, şi căci de va întări înălţimea vârtutei lui, de la Mine vor veni cei ce-l vor piiarde pre el», zice Domnul.

49 Glasul strigării, în Vavilon, şi zdrobire mare în pământul haldeilor.

50 Că au pierdut Domnul Vavilonul şi au pierdut de la el glas mare, care răsuna ca ape multe; dat-au spre perire glasul lui.

51 Că au venit asupra Vavilonului chinuire, prinsu-s-au războinicii lui, înfricoşatu-s-au arcul lor, că Dumnezeu easte Cel ce răsplăteaşte lor. Domnul răsplăteaşte.

52 Şi va îmbăta cu îmbătare pre povăţuitorii lui şi pre înţelepţii lui şi pre domnii lui, zice Împăratul, Domn Atotţiitoriu, numele Lui».

53 Aceastea zice Domnul: «Zidul împăratului Vavilonului s-au lăţit, săpându-să, de tot să va săpa, şi porţile lui ceale înalte să vor arde; ostenesc noroadele în deşert şi neamuri de la început să vor strica»”.

54 Cuvântul care au poruncit Domnul lui Ieremie, prorocul, să-l spuie lui Saraiia, feciorul lui Niriu, fiiul lui Maaseu, când mergea de la Sedechiia, împăratul lui Iuda, în Vavilon, în anul al patrulea al împărăţiei lui, şi Saraia, boiariul darurilor.

55 Şi au scris Ieremie toate realele care vor veni preste Vavilon întru o carte, toate cuvintele aceastea care sânt scrise asupra Vavilonului.

56 Şi au zis Ieremie cătră Saraiia: „Când vei veni în Vavilon şi vei vedea şi vei ceti toate cuvintele aceastea,

57 Şi vei zice: «Doamne, Doamne, Tu ai grăit asupra locului acestuia, ca să-l pierzi pre el şi ca să nu fie întru el lăcuitori de la om până la dobitoc, că pustiire în veac va fi!»

58 Şi va fi când vei tăcea a ceti cartea aceasta şi vei lega de ea o piiatră şi o vei arunca în mijlocul Efratului şi vei zice:

59 «Aşea să va surpa Vavilonul şi nu să va scula de cătră faţa realelord care Eu le aduc asupra luie»”.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.