×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

PROROCIIA LUI IEREMIIA

Capitolul 49

Să vesteaşte pustiirea lui Amon, Edom, a Damascului, a lui Chidar şi a celoralalţi, dară mai pre urmă să va slobozi robiia fiilor lui Amon şi a lui Moav.

1 Fiilor lui Amon, aşea au zis Domnul: „Au fii nu sânt în Israil? Au luătoriu nu easte la ei? Pentru ce au luat Melhol pre Galaad şi norodul lor în cetăţile lor lăcuiaşte?

2 Pentru aceaea, iată, zile vin, zice Domnul, şi voiu da în auzul Ravatei turburare de războiu şi vor fi spre necălcare şi spre perire; şi capiştele ei cu foc să vor arde şi va lua Israil biruinţa sa.

3 Vaietă-să Esevonul că au perit Gai! Strigaţi, feate din Ravat! Încingeţi-vă împregiur, că Melhol va mearge în străinătate, preoţii lui şi boiarii lui împreună.

4 Ce vă bucuraţi în câmpii lui Enachim? Fata Itamiei, ceaea ce nădăjduieşti întru vistierii, ceaea ce zici: «Cine va întra asupra mea?»

5 Iată, Eu aduc frică preste tine, zis-au Domnul, de cătră tot împregiurul tău; şi vă veţi râsipi fieştecare de la faţa lui şi nu easte cel ce să adune”.

6 Idumeii, aceastea zice Domnul: „Nu easte încă înţelepciune în Teman? Perit-au sfatul de la cei pricepuţi? Dusu-s-au înţelepciunea lor?

7 Amăgitu-s-au locul lor? Afundaţi-vă spre şedeare, cei ce lăcuiţi în Dedan, că greale au făcut; adus-au preste el în vreamea în carea l-am cercetat pre el.

8 Că legături au venit; aceştia nu vor lăsa ţie lăsarea, ca furii noaptea vor pune mâinile lor.

9 Că Eu am tras pre Isav, descoperit-am ceale ascunse ale lor; a să ascunde nu vor putea. Perit-au prin mâna fratelui său, vecinului Mieu, şi nu easte.

10 Să lasă pre sirimanul tău, ca să trăiască, şi Eu voiu trăi, şi văduvele spre Mine nădăjduiesc”. Că aceastea au zis Domnul:

11 „Cărora nu era leage a bea păharul au beut; şi tu nevinovată? Nu vei fi nevinovată, că bind vei bea.

12 Că asupra Mea M-am jurat, zice Domnul, că spre necălcare şi spre ocară şi spre blăstăm vei fi în mijlocul ei, şi toate cetăţile ei vor fi pustii în veac”.

13 Auz am auzit de la Domnul şi vestitori la neamuri au trimis: Adunaţi-vă şi meargeţi la ea! Şi s-au sculat la războiu.

14 Mic te-am dat pre tine întru neamuri, defăimat întru oameni.

15 Jucăreaea ta au dat în mâna ta, îndărătniciia inimii tale lăcuit-au în gaorile pietrilor; luat-au vârtutea măgurii ceii înalte, că au înălţat ca vulturul cuibul său. De acolo te voiu oborî pre tine.

16 Şi va fi Idumeea spre necălcare; tot cel ce va mearge la ea să va întrista şi va şuiera de toată rana ei.

17 În ce chip s-au surpat Sodoma şi Gomora şi vecinele lor, au zis Domnul Atotţiitoriul, nu va şedea acolo om şi nu va lăcui acolo fiiul omului.

18 Iată că un leu să va sui din mijlocul Iordanului, la locul Ematului, că degrab voiu goni pre ei de la dânsa. Şi pre cei tineri puneţi-i asupra ei. Că cine easte ca Mine? Şi cine va sta Mie împrotivă? Şi cine easte păstoriul acesta, carele va sta înaintea feaţii Meale?”

19 Pentru aceaea, auziţi sfatul Domnului, care au sfătuit asupra Idumeii, şi gândul Lui, care au gândit asupra celor ce lăcuiesc în Teman: „De nu se vor înălţa împreună ceale mai mici ale oilor, de nu să va necălca preste ei surparea lor,

20 Că de glasul strigării lor s-au cutremurat pământul şi strigarea mării nu s-au auzit.

21 Iată, ca vulturul va vedea şi va întinde aripile sale preste tăriile ei şi va fi inima celor tari a Idumeii în zioa aceaea ca inima muierii carea să chinuiaşte să nască.

22 Cu Damascul s-au ruşinat Imatul şi Arfatul, că au auzit auz rău. Ieşitu-şi-au din fire, măniiatu-s-au şi a să odihni nu pot.

23 Slăbit-au Damascul, întorsu-s-au spre fugă, cutremur l-au cuprins pre el.

24 Cum n-au părăsit cetatea mea? Satul au îndrăgit!

25 Pentru aceaea, vor cădea tinerii în uliţele tale şi toţi bărbaţii cei războinici ai tăi vor cădea, zice Domnul.

26 Şi voiu arde foc în zidul Damascului şi va mânca răspântiile fiiului lui Ader”.

27 La Chidar, împărăteasa curţii, pre carea o au lovit Navohodonosor, împăratul Vavilonului, aşea au zis Domnul: Sculaţi-vă şi vă suiţi asupra Chidarului şi umpleţi pre fiii lui Chedem!

28 Corturile lor şi oile lor vor lua, hainele şi toate vasele lor şi cămilele lor lua-vor şie; şi chemaţi preste ei perire de primprejur.

29 Fugiţi, foarte afundaţi spre şedeare, cei ce şedeţi în curte, că au sfătuit asupra voastră împăratul Vavilonului sfat şi au gândit gând!

30 Scoală-te şi te suie asupra neamului care e bine aşezat, cel ce şeade spre răsuflare, la care nu sânt uşi, nu sânt zăvoară, nu sânt încuietori, singuri lăcuiesc.

31 Şi vor fi cămilele lor spre pradă şi mulţimea dobitoacelor lor spre perire; şi voiu vântura pre ei cu tot vântul, tunşi înaintea feaţii lor dintru tot hotarul lor; aduce-voiu sfărâmarea lor, zice Domnul.

32 Şi va fi curtea lăcaş pasărilor şi necălcată până în veac; nu va lăcui acolo om şi nu va şedea acolo fiiul omului”.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.