×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

PROROCIIA LUI IEREMIIA

Capitolul 12

Să minunează prorocul de sporirea celor răi, însă aceştia să gătesc spre zioa uciderii şi sânt pământului pricina plângerii; moştenirea s-au împrotivit stăpânului său şi păzitorii au jefuit viia Domnului. Pentru aceaea, să dă spre răsipire, căriia iarăşi să milostiveaşte Domnul, bătând pre nepriiatinii ei.

1 Drept eşti Tu, Doamne, că voiu răspunde cătră Tine; însă judecăţi voiu grăi cătră Tine: Ce easte, că calea necredincioşilor sporeaşte? Înmulţitu-s-au toţi cei ce lapădă poruncile Tale.

2 Săditu-i-ai pre ei şi au prins rădăcină, odraslă au făcut şi au făcut roadă; aproape eşti Tu, Doamne, de gura lor, şi departe de rărunchii lor.

3 Şi Tu, Doamne, mă ştii pre mine, ispitit-ai inima mea înaintea Ta; adună-i pre dânşii ca pre nişte oi spre junghiiare şi-i curăţeaşte pre ei spre zioa junghierii lor.

4 Până când va plânge pământul şi toată iarba ţarinei să va usca de răutăţile celor ce lăcuiesc pre dânsul? Perit-au dobitoacele şi paserile, că au zis: „Nu va vedea Dumnezeu căile noastre!”

5 „Picioarele tale aleargă şi te slăbesc pre tine, cum te vei gătia pre cai? Şi în pământul păcii tale nădăjduieşti, cum vei face întru fierbântarea Iordanului?

6 Că şi fraţii tăi şi casa tătâne-tău, şi aceştia s-au lepădat de tine şi aceştia au strigat, dindărăptul tău s-au adunat; să nu te încrezi întru ei, când vor grăi cătră tine bune.

7 Părăsit-am casa Mea, lăsat-am moştenirea Mea, dat-am sufletul Mieu cel iubit în mâinile vrăjmaşilor ei.

8 Făcutu-s-au Mie moştenirea Mea, ca un leu în dumbravă, dat-au asupra Mea glasul său, pentru aceaea o am urât pre ea; au peştera leoaicei e moştenirea Mea Mie?

9 Au peşteră e împregiurul ei preste ea? Meargeţi, adunaţi toate fierile ţarinii, şi să vie şi să o mânce pre ea!

10 Păstori mulţi au stricat viia Mea, spurcat-au partea Mea, făcut-au partea Mea cea dorită pustie, neumblată.

11 Pusu-o-au pre ea întru periciunea pierzării pentru Mine, cu stingere s-au stins tot pământul, că nu easte bărbat carele să puie în inimă.

12 Preste toată ieşirea în pustie au venit nevoi, că sabiia Domnului va mânca de la marginea pământului până la marginea pământului, nu easte pace la tot trupul.

13 Sămânat-aţi grâu şi spini aţi secerat, sorţii lor nu vor folosi lor, ruşinaţi-vă de fala voastră, de ocară înaintea Domnului!”

14 Că aşea zice Domnul pentru toţi vecinii cei răi: „Carii să ating de moştenirea Mea, carea o am împărţit norodului Mieu, Israil, iată, Eu voiu smulge pre ei din pământul lor şi pre Iuda voiu scoate din mijlocul lor.

15 Şi va fi după ce voiu scoate pre ei, Mă voiu întoarce şi voiu milui pre ei şi voiu face pre fieştecare să lăcuiască în moşiia sa şi pre fieştecarele în pământul său.

16 Şi va fi deaca învăţind vor învăţa calea norodului Mieu, a jura întru numele Mieu: „Viu e Domnul!” în ce chip au învăţat pre norodul Mieu a jura pre Vaal, şi să vor zidi în mijlocul norodului Mieu.

17 Iară de nu să vor întoarce şi voiu râdica neamul acela cu râdicare şi cu pierzare”, zice Domnul.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.