×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

PROROCIIA LUI ISAIIA

Capitolul 59

Putearnic şi milostiv easte Domnul a mântui pre jidovi. Ci fărdelegile lor, asupra cărora grăiaşte aici prorocul, împiiadecă ca să nu să auză şi să se mântuiască, pentru care şi mărturisesc după dreptate a fi părăsiţi de la Dumnezeu şi orbiţi a să năcăji cu multe reale. De mâniia Domnului asupra celor răi şi de bunătatea Lui spre cei ce să pocăiesc.

1 Au nu poate mântui mâna Domnului? Au îngreoiatu-s-au ureachiia Lui, ca să nu auză?

2 Ci păcatele voastre fac osăbire întră voi şi întră Dumnezeu, şi pentru păcatele voastre au întors Domnul faţa de cătră voi, ca să nu vă miluiască.

3 Că mâinile voastre sânt spurcate cu sânge şi deagetele voastre cu păcate şi buzele voastre au grăit fărădeleage şi limba voastră cugetă strâmbătate.

4 Nimenea nu grăiaşte dreapte, nici easte judecată adevărată; nădăjduiesc întru ceale deşearte şi grăiesc deşertăciuni, că zămislesc dureare şi nasc fărădeleage.

5 Oao de aspide au spart şi pânză de păianjin ţes; şi cel ce vrea să mănânce din oaole lor, spărgându-le, află clocitură şi într-însa vasilisc.

6 Pânza lor nu să va face haină, nici să vor îmbrăca din lucrurile sale, pentru că lucrurile lor sânt lucrurile fărădelegii.

7 Iară picioarele lor spre răutate aleargă, grabnice sânt a vărsa sânge, şi gândurile lor sânt gânduri de ucideri, sfărmare şi ticăloşie în căile lor.

8 Şi calea păcii nu o au cunoscut; nu easte judecată întru căile lor, că cărările lor sânt răzvlătite, pre care trec, şi nu ştiu pacea.

9 Pentru aceaea s-au depărtat judecata de la ei şi nu-i va apuca pre ei dreptatea; când aştepta ei lumină, s-au făcut lor întunearec; aşteptând strălucire, în ceaţă au umblat.

10 Pipăi-vor ca orbii păreatele şi ca cei făr’ de ochi vor pipăi şi întru amiiazăzi vor cădea ca întru amiiazănoapte, ca cei ce mor vor suspina.

11 Ca ursul şi ca porumbiţa împreună vor umbla; aşteptat-am judecată şi nu easte, mântuirea s-au depărtat de la noi.

12 Că multă easte fărădeleagea noastră înaintea Ta, şi păcatele noastre s-au împoncişeat noao, că fărădelegile noastre sânt întru noi şi nedreptăţile noastre le-am cunoscut.

13 Păgâneaşte am lucrat şi am minţit, şi ne-am depărtat de la Dumnezeul nostru; grăit-am strâmbătăţi şi am fost neascultători, zemislit-am şi am cugetat din inima noastră cuvinte nedreapte.

14 Şi am întors înapoi judecata, şi dreptatea departe au stătut, că s-au sfârşit întru căile lor adevărul, şi pre cale dreaptă nu au putut să umble.

15 Şi adevărul s-au râdicat şi ş-au mutat cugetul, ca să nu înţeleagă, şi au văzut Domnul şi nu I-au plăcut, că nu era judecată.

16 Şi au văzut, şi nu era bărbat, şi au socotit şi nu era cine să apere, şi i-au apărat pre ei cu braţul Său şi cu mila i-au întărit.

17 Şi S-au îmbrăcat cu dreptatea ca cu o platoşe şi coiful mântuirei au pus pre capul Său; şi S-au îmbrăcat cu haină de izbândă şi cu veşmântul Său.

18 Ca răsplătind să răsplătească ocară şi cu veşmântul Său.

19 Şi să vor teame cei de la apus de numele Domnului, şi cei de de la răsăritul soarelui de numele cel mărit, că va veni ca un râu silnic mâniia Domnului, veni-va cu iuţime.

20 „Şi va veni pentru Sion Izbăvitoriul şi va întoarce păgânătăţile de la Iacov.

21 Şi aceasta easte legătură lor de la Mine, zice Domnul, Duhul Mieu, carele easte întru tine, şi graiurile Meale, care le-am dat în gura ta, nu vor lipsi din gura ta şi din gura săminţiei tale, că au zis Domnul, de acum şi până în veac!”

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.