×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

PSALTIREA PROROCULUI ŞI ÎMPĂRATULUI DAVID

Capitolul 88

Cântă milostivirile Domnului, putearea, făgăduinţăle, care lui i le-au făgăduit. Apoi să ponosluiaşte că, după atâtea făgăduinţă, Hristos să întârzie, norodul său, casa sa şi familiia sa neamurilor străine să sloboade, rugându-să ca să-şi aducă aminte de dânsul.

A înţeleagerii lui Etam Israilteanul

1 Milele Tale, Doamne, în veac voiu lăuda.

2 În neam şi în neam voiu vesti adevărul Tău în gura mea.

3 Că ai zis: În veac mila să va zidi, în ceriuri să va găti adevărul Tău.

4 „Pus-am aşăzământ de leage celor aleşi ai miei; juratu-M-am lui David, slugii Meale, până în veac voiu găti sămânţa ta.

5 Şi voiu zidi în neam şi în neam scaonul tău”.

6 Mărturisi-vor ceriurile minunile Tale, Doamne, pentru că adevărul Tău întru adunarea sfinţilor.

7 Că cine în nori să va întocmi cu Domnul, să va asemăna Domnului întru fiii lui Dumnezeu?

8 Dumnezeu, Cel ce să proslăveaşte în sfatul sfinţilor, mare şi înfricoşat easte preste toţi cei dimprejurul Lui.

9 Doamne Dumnezeul puterilor, cine e aseamenea Ţie? Tare eşti, Doamne, şi adevărul Tău împrejurul Tău.

10 Tu stăpâneşti putearea mării, şi pornirea valurilor ei Tu o potoleşti.

11 Tu ai smerit ca pre un rănit pre cel mândru, întru braţul puterii Tale ai răsipit pre vrăjmaşii Tăi.

12 Ale Tale sânt ceriurile şi al Tău easte pământul; lumea şi plinirea ei Tu ai întemeiat, miiazănoaptea şi marea Tu ai zidit.

13 Tavorul şi Ermonul întru numele Tău să vor bucura, braţul Tău e cu puteare.

14 Să se întărească mâna Ta, înalţă-se dreapta Ta, dreptatea şi judecata e gătirea scaonului Tău.

15 Mila şi adevărul vor mearge înaintea feaţii Tale, fericit e norodul carele ştie strigare.

16 Doamne, întru lumina feaţii Tale vor mearge, şi întru numele Tău să vor bucura toată zioa, şi întru dreptatea Ta să vor înălţa.

17 Că lauda puterii lor Tu eşti, şi întru bună-vrearea Ta să va înălţa cornul nostru.

18 Că a Domnului e sprijineala, şi a Sfântului lui Israil, împăratului nostru.

19 Atuncea ai grăit în vedenii fiilor Tăi şi ai zis: „Pus-am ajutoriu spre cel tare, înălţat-am pre cel ales din norodul Mieu.

20 Aflat-am pre David, sluga Mea, cu untdelemn sfânt al Mieu l-am uns pre el.

21 Pentru că mâna Mea va ajuta lui, şi braţul Mieu va întări pre dânsul.

22 Nu să va folosi vrăjmaşul întru el, şi fiiul fărădelegii nu va adaoge a-i face lui rău.

23 Şi voiu tăia de la faţa lui pre vrăjmaşii lui, şi pre cei ce-l urăsc pre el îi voiu înfrânge.

24 Şi adevărul Mieu şi mila Mea cu dânsul; şi întru numele Mieu să va înălţa cornul lui.

25 Şi voiu pune în mare mâna lui şi în râuri dreapta lui.

26 Acela mă va chema pre mine: «Tatăl mieu eşti Tu, Dumnezeul mieu şi sprijinitoriul mântuirii meale».

27 Şi Eu întâiu născut voiu pune pre dânsul, înalt mai mult decât împăraţii pământului.

28 În veac voiu păzi lui mila Mea, şi aşăzământul de leage al Mieu credincios lui.

29 Şi voiu pune în veacul veacului sămânţa lui, şi scaonul lui în zilele ceriului.

30 De vor lăsa fiii lui leagea Mea, şi după judecăţile Meale nu vor umbla,

31 De vor spurca dreptăţile meale, şi poruncile Meale nu le vor păzi,

32 Certa-voiu cu toiag fărădelegile lor, şi cu bătăi strâmbătăţile lor.

33 Iară mila Mea nu o voiu răsipi de la dânşii, nici voiu face strâmbătate întru adevărul Mieu.

34 Nici voiu spurca aşăzământul Mieu, şi ceale ce ies prin buzele Meale nu le voiu defăima.

35 Odată M-am jurat întru cel sfânt al Mieu, au minţi-voiu lui David? Sămânţa lui în veac va rămânea.

36 Şi scaonul lui ca soarele înaintea Mea, şi ca luna săvârşită în veac, şi martor în ceriu credincios”.

37 Iară Tu ai lepădat şi ai urgisit, zăbovit-ai pre unsul Tău.

38 Surpat-ai aşăzământul robului Tău, spurcat-ai în pământ sfinţeniia lui.

39 Stricat-ai toate gardurile lui, pus-ai tăriile lui frică.

40 Jăfuitu-l-au pre el toţi cei ce călătoriia în cale, făcutu-s-au ocară vecinilor săi.

41 Înălţat-ai dreapta celor ce-l năcăjesc pre dânsul; veselit-ai pre toţi vrăjmaşii lui.

42 Întors-ai ajutoriul sabiei lui, şi nu l-ai apărat pre el în războiu.

43 Stricatu-l-ai din curăţeniia lui, scaonul lui în pământ l-ai surpat.

44 Micşorat-ai zilele vremii lui; vărsat-ai preste dânsul ruşine.

45 Până când, Doamne, Te întorci până în sfârşit, să va aprinde ca focul mâniia Ta?

46 Adu-Ţi aminte ce easte statul mieu, că au, doară, în deşert ai zidit pre toţi fiii oamenilor?

47 Cine easte omul carele va fi viu şi să nu vază moartea? Să-şi izbăvească sufletul său din mâna iadului?

48 Unde sânt milele Tale ceale din început, Doamne, care Te-ai jurat lui David întru adevărul Tău?

49 Adu-Ţi aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi, carea am ţinut în sânul mieu a multe neamuri.

50 Cu carea au ocărât vrăjmaşii Tăi, Doamne, cu carea au ocărât schimbarea unsului Tău.

51 Bine easte cuvântat Domnul în veac! Fie, fie! Slava.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.