×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA LUI IOV

Capitolul 39

Dumnezeu arată lui Iov ceale minunate ale Sale şi din caprele ceale sălbatece, din colun sălbatec, din rinoţerot, din struţ, din cal şi din pajoră, mustrându-l că au vrut a să certa cu Dânsul; din care mişcându-să Iov să cunoaşte pre sine a fi grăit cu îndrăzneală.

1 De ai cunoscut vreamea naşterii pietrii cerbilor? Şi păzit-ai naşterile cerboaielor?

2 Şi numărat-ai lunile lor, ale plinirii naşterilor, şi durerile lor dezlegatu-le-ai?

3 Şi hrănit-ai puii lor fără de frică? Şi chinurile lor slobozi-le-vei?

4 Vor lăpăda fiii lor, înmulţi-se-vor întru naştere, ieşi-vor şi nu să vor mai întoarce la eale.

5 Şi cine easte cel ce au lăsat slobod colunula? Şi legăturile lui cine le-au dezlegat?

6 Şi am pus petreacerea lui pustiia, şi lăcaşurile lui sărătura.

7 Cel ce râde de mulţimea gloatei cetăţii, şi strigarea culegătoriului de bir nu aude.

8 Caută în munţi păşunea sa, şi după toată verdeaţa umblă.

9 Iară vrea-va să slujească ţie unicornulb? Sau să doarmă pre iaslea ta?

10 Şi vei lega cu cureale jugul lui, sau trage-va brazdă în câmp?

11 Şi nădăjduieşti întru el, pentru că multă e putearea lui? Şi lăsa-vei lui faptele tale?

12 Şi creade-vei că-ţi va da ţie sămânţa şi va aduce în ariia ta?

13 Aripa struţionilor neelasac, de va zămisli asida şi nesa?

14 Că lasă în pământ oaole sale, şi în ţărână să clocesc.

15 Şi au uitat că piciorul le va răsipi şi fiiarăle câmpului le vor călca.

16 Nu i să face milă de fiii săi, ca cum nu ar fi ai săi, în deşert s-au ostenit fără de frică.

17 Că nu i-au dat ei Dumnezeu înţălepciune, şi nu i-au făcut ei parte întru priceapere.

18 Când vine vreamea, întru înălţime să înalţă, şi batjocoreaşte pre cal şi pre călăreţul lui.

19 Au tu ai pus calului puteare? Şi ai pus grumazului lui frică?

20 Şi ai pus preste el armele toate, şi mărirea pieptului lui îndrăznire?

21 Săpând în câmp să trufeaşte şi iasă la câmp cu vârtute.

22 De săgeţile ce-i vin asupră nu bagă samă şi nu să fereaşte de fier.

23 Preste el să sumeţeaşte arcul şi sabiia.

24 Şi măniia piiarde pământul, însă nu va creade până nu va suna trâmbiţa.

25 Iară când sună trâmbiţa, zice bine, şi departe ulmă războiul cu chiot şi strigare.

26 Sau dintru a ta ştiinţă au stătut şoiumul cu aripile întinse nemişcat, căutând spre austru?

27 Şi din porunca ta să înalţă vulturul?

28 Şi pre cuibul său şezând gripsorul mane pre colţi de piiatră şi ascuns?

29 Acolo fiind cearcă de mâncare, ochii lui de departe străjuiesc.

30 Şi puii lui să tăvălesc în sânge, şi oriunde vor fi stârvuri, îndată să află”.

31 Şi au răspuns Domnul Dumnezeu lui Iov şi au zis:

32 „Au de judecata din destul vei scăpa mustrând pre Dumnezeu? Să va răspunde Lui”.

33 Şi răspunzind Iov, au zis Domnului:

34 „De ce mă judec eu dojenind şi mustrând pre Domnul, auzind ca aceastea de vreame ce sânt nimica? Şi ce voiu răspunde la aceastea? Mâna voiu pune preste gura mea.

35 O dată am grăit şi a doao oară nu voiu adaoge”.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.