×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA LUI IOV

Capitolul 2

Diiavolul, dobândind slobozenie de la Dumnezeu, loveaşte pre Iov cu bubă rea foarte, pre carele şi muiarea lui îl provozeaşte. Iară trei priiatini ai lui, cercetându-l şi fiindu-le milă de el, în şeapte zile tăcând au şezut lângă el.

1 Şi au fost într-o zi, şi au venit îngerii lui Dumnezeu să stea înaintea Domnului, şi au venit diiavolul în mijlocul lor, ca să stea înaintea Domnului.

2 Şi au zis Domnul cătră diiavol: „De unde vii tu?” Atuncea, zisă diiavolul înaintea Domnului: „Străbătând ceale de supt ceriu şi încunjurând tot pământul am venit”.

3 Şi au zis Domnul cătră diiavol: „Luat-ai aminte pre robul Mieu, Iov, că nu easte ca dânsul din cei de pre pământ om fără de prihană, drept, adevărat, nevinovat, temătoriu de Dumnezeu, ferindu-să de tot răul, şi încă să ţine de nerăutate, iară tu ai zis să pierzi averile lui în zădar”.

4 Şi răspunzind diiavolul, au zis cătră Domnul: „Piiale pentru piiale, şi toate câte are omul le va da pentru sufletul său.

5 Dară nu aşea, ci trimite mâna Ta şi Te atinge de oasăle şi carnea lui, de nu numai în faţă Te va binecuvânta”.

6 Şi au zis Domnul diiavolului: „Iată, ţi-l dau ţie, numai de sufletul lui să te fereşti”.

7 Şi au ieşit diiavolul de la faţa Domnului, şi au lovit pre Iov cu bubă rea, de la picioare până la cap.

8 Şi au luat Iov un hârb de şi-au ras puroile sale, şi au şezut în gunoiu, afară de cetate.

9 Şi trecând vreame multă, zis-au lui Iov muiarea lui: „Până când vei răbda, zicând: «Iată, voiu aştepta încă puţină vreame, aşteptând nădeajdea mântuirii meale?» Că, iată, au perit pomenirea ta de pre pământ, feciorii tăi şi featele tale, durerile şi chinurile pântecelui mieu, cu carii în zădar m-am ostenit cu nevoinţă, ca vai de ei au perit, şi tu însuţi în putrăgiunea viermilor şezi, mâind afară supt văzduh, şi eu rătăcesc ca o slujnică, umblând din loc în loc şi din casă în casă, aşteptând până va apune soarele, ca să mă odihnesc de ostenealele şi de trudele şi de durerile meale, care acum mă cuprind, ci zi vreun cuvânt cătră Domnul şi mori!”

10 Iară el, căutând la dânsa, au zis: „Pentru ce ca o muiare din ceale fără de minte ai grăit? De am luat ceale bune din mâna Domnului, să nu răbdăm şi ceale reale?” Întru toate aceastea ce s-au întâmplat lui, n-au greşit Iov cu buzele înaintea lui Dumnezeu.

11 Şi auzind trei priiatini a lui toate realele ce au venit asupra lui, au venit fieştecarele din ţara sa la el, Elifaz, împăratul temanilor, şi Valdad, domnul safheilor, şi Sofar, împăratul mineilor, şi au venit la el, toţi odată, ca să-l mângăie şi să-l cerceteaze pre el.

12 Şi văzindu-l pre el de departe, nu l-au cunoscut şi, strigând cu glas mare, au plâns şi şi-au rupt fieştecarele haina sa, şi au aruncat pământ pre capetele sale.

13 Au şăzut lângă el şeapte zile şi şeapte nopţi, şi nici unul dintră ei nu i-au grăit cuvânt, pentru că vedea că era rana groaznică şi mare foarte.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.