×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA LUI IOV

Capitolul 19

Iov, judecând pre priiatini nemilostivi, zice că pre dânsul făr’ de vină îl pedepseaşte Dumnezeu, nu pentru răutăţile sale, ci pentru alte dreapte pricini, arătând amărăciunea năcazului şi pre sine a fi părăsit de priiatini, pentru aceaea să mângăie cu viitoarea înviiare.

1 Şi răspunzând Iov, au zis:

2 „Până când năcăjiţi sufletul mieu şi mă stricaţi cu cuvinte? Să ştiţi numai că Domnul m-au făcut pre mine aşea.

3 Grăiţi împrotiva mea şi, neruşinându-vă de mine, mă asupriţi.

4 Şi cu adevărat eu am greşit, şi greşeala mea la mine rămâne, a grăi cu cuvintele care nu să cuvinea, cuvintele meale s-au înşelat şi nu au fost la vreame.

5 Deci, acum, asupra mea vă măriţi şi mă înfruntaţi cu ocări.

6 Să ştiţi că Domnul easte Cel ce m-au turburat, şi tăriia Sa preste mine o au înălţat.

7 Iată, râz ocările şi nu voiu grăi, striga-voiu şi nicăiri judecată nu e.

8 Împrejur sânt zidit şi nu voiu treace, preste faţa mea au pus întunearec.

9 Şi m-au dezbrăcat de mărire şi au luat cununa din capul mieu.

10 Ruptu-m-au împrejur şi m-am dus, şi au tăiat ca un copaci nădeajdea mea.

11 Şi greu mie cu urgie mi-au făcut, şi m-au socotit pre mine ca pre un vrăjmaş.

12 Şi totodată au venit ispitele Lui spre mine, căile meale le-au încunjurat şezătorii.

13 Fraţii miei s-au depărtat de la mine, şi mai voit-au a cunoaşte pre cei străini decât pre mine.

14 Şi priiatinii miei nemilostivi s-au făcut, nu s-au apropiiat de mine cei de aproape ai miei.

15 Şi cei ce ştiia numele mieu m-au uitat, vecinii casii şi slujnicile; de alt neam eram înaintea lor.

16 Pre sluga mea o am chemat şi n-au ascultat, şi gura mea să ruga.

17 Şi rugam pre muiarea mea şi chemam cu blândeaţe pre fiii ţiitoarelor meale.

18 Iară ei în veac m-au părăsit, când mă voiu scula, asupra mea grăiesc.

19 Cei ce mă ştiia m-au urât, şi pre carii i-am iubit, aceia s-au sculat asupra mea.

20 În piialea mea au putrezit cărnurile meale, şi oasele meale în dinţi să ţin.

21 Fie-vă milă de mine, fie-vă milă de mine, o, priiatini! Că mâna Domnului easte care s-au atins de mine.

22 Pentru ce mă goniţi ca şi Domnul? Şi de trupul mieu nu vă săturaţi?

23 Că cine va da să se scrie graiurile meale şi să se puie în carte în veac?

24 Cu condeiu de fier şi de plumb, sau în pietri să se sape?

25 Că ştiu că veacinic easte Cel ce mă va răsipi, şi Carele va scula pre pământ piialea mea, care sufere aceastea.

26 Că de la Domnul mi s-au săvârşit aceastea, care eu mi le ştiu.

27 Pe care ochiul mieu le-au văzut, şi nu altul, şi toate mie mi s-au săvârşit în sân.

28 Iară de veţi zice: «Ce vom zice înaintea lui, şi rădăcina cuvântului vom afla într-însul?»

29 Teameţi-vă, dară, şi voi de asupreală, că mănie va veni preste cei fără de leage, şi atunci vor cunoaşte unde le easte avearea lor”.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.