×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA 2 PARALIPOMENON

Capitolul 32

Venind Senahirim asupra Iudei şi hulind pre Dumnezeul ceriului, Iezechiia îndeamnă norodul să nădăjduiască în Domnul, de la care Senahirim cu laude şi cu blăstămuri să nevoiaşte a-l desmânta; şi rugându-să Iezechia şi Isaiia, îngerul răsipeaşte oastea lui Senahirim, carele fugind, îl omoară fiii săi; iară Iezechiia, înălţindu-să pentru fericirea cea mare, mânie pre Dumnezeu, căruia îi urmează necredinciosul fiiu, Manase.

1 Şi după cuvintele aceastea şi după adevărul acesta, au venit Senahirim, împăratul asiriilor, şi au venit asupra Iudei, şi au tăbărât asupra cetăţilor celor cu ziduri şi au zis ca să le ia.

2 Şi văzind Iezechia că au venit Senahirim şi faţa lui ca să dea războiu asupra Ierusalimului.

3 Şi s-au sfătuit cu bătrânii săi şi cu cei tari să astupe apele izvoarălor, care era afară de cetate, şi l-au ajutat pre el.

4 Şi au adunat norod mult, şi au astupat apele izvoarălor şi râul carele curge prin cetate, zicând: „Să nu vie împăratul lui Asur, şi va afla apă multă şi va birui”.

5 Şi s-au întărit Iezechia şi au zidit tot zidul cel surpat, şi turnuri, şi afară înainte alt zid, şi au întărit tărimea cetăţii lui David, şi au gătit arme multe.

6 Şi au pus pre mai-marii războiului preste norod, şi s-au strâns la dânsul în uliţa porţii vălii, şi le-au grăit la inimă lor, zicând:

7 „Întăriţi-vă şi vă îmbărbătaţi, şi nu vă teameţi, nici vă spăriiaţi de faţa împăratului lui Asur şi de faţa tuturor neamurilor celor ce sânt cu el, că mai mulţi sânt cu noi decât cu el.

8 Cu el sânt braţuri trupeşti, iară cu noi, Domnul Dumnezeul nostru, ca să ne mântuiască şi să bată războiul nostru”. Şi s-au întărit norodul cu cuvintele aceastea a lui Iezechia, împăratul Iudei.

9 Şi după aceasta, au trimis Senahirim, împăratul asiriilor, pre slugile sale asupra Ierusalimului, şi el era la Lahis, şi toată oastea lui cu el, şi au trimis la Iezechia, împăratul Iudei, şi la tot Iuda cel din Ierusalim, zicând:

10 „Aşea zice Senahirim, împăratul asiriilor: «Spre cine nădăjduiţi voi de şedeţi în cetate în Ierusalim?

11 Au nu Iezechia vă înşeală pre voi ca să vă dea pre voi la moarte şi la foamete şi la seate, zicând: ‚Domnul Dumnezeul nostru ne va mântui pre noi din mâna împăratului lui Asur?’

12 Au nu acesta easte Iezechia, carele au stricat jertvenicile lui şi ceale înalte ale lui, şi au zis Iudei şi celor ce lăcuiesc în Ierusalim, zicând: ‚Înaintea jertvenicului acestuia să vă închinaţi şi preste el să tămâiaţi?’

13 Au nu ştiţi ce am făcut eu şi părinţii miei tuturor noroadelor ţării lor? Au putând au putut dumnezeii neamurilor a tot pământului să mântuiască pre norodul său din mâna mea,

14 Cine întru toţi dumnezeii neamurilor acestora, pre care le-au pierdut părinţii miei, au putut să mântuiască pre norodul său din mâna mea, cum, dară, va putea Dumnezeul vostru să vă mântuiască din mâna mea?

15 Acum, dară, să nu vă amăgească pre voi Iezechia şi să nu vă facă să nădăjduiţi după aceastea şi nu-i creadeţi lui că nu va putea Dumnezeul a tot neamul şi a împărăţiei să mântuiască pre norodul său din mâna mea, precum din mâna părinţilor miei, că Dumnezeul vostru nu va mântui pre voi din mâna mea»”.

16 Şi mai multe au grăit slugile lui asupra Domnului DumnIezeu şi asupra lui Iezechia, slugii lui.

17 Şi carte au scris, cu carea defăima pre Domnul DumnIezeul lui Israil, şi au grăit de Dânsul, zicând: „Precum DumnIezeul neamurilor pământului n-au scos pre noroadele sale din mâna mea, aşea nu va scoate DumnIezeul lui Iezechia pre norodul Său din mâna mea!”

18 Şi au strigat cu glas mare jidoveaşte cătră norodul Ierusalimului cel de preste zid, ca să le ajute lor şi să surpe, ca să ia cetatea.

19 Şi au grăit de DumnIezeul Ierusalimului, ca şi de dumnIezeii noroadelor pământului, lucruri de mâni omeneşti.

20 Şi s-au rugat Iezechia, împăratul, şi Isaia, prorocul, fiiul lui Amos, pentru aceastea, şi au strigat la ceriu.

21 Şi au trimis Domnul înger, şi au sfărmat pre tot cel tare şi războinic şi pre mai-mare şi pre căpetenie în tabăra împăratului Asur, şi şi-au întors faţa sa cu ruşine în pământul său, şi au întrat în Casa DumnIezeului său, şi fiii lui cei ce au ieşit din pântecele lui l-au omorât pre el cu sabie.

22 Şi au mântuit Domnul pre Iezechia şi pre cei ce lăcuia în Ierusalim din mâna lui Senahirim, împăratului lui Asur, şi din mâna tuturor, şi i-au odihnit pre ei primpregiur.

23 Şi mulţi aducea daruri Domnului în Ierusalim şi daruri lui Iezechia, împăratului Iudei, şi foarte s-au înălţat întru ochii tuturor neamurilor după aceastea.

24 În zilele acealea s-au bolnăvit Iezechia, împăratul, până la moarte, şi s-au rugat cătră Domnul, şi l-au ascultat pre el şi semn i-au dat lui.

25 Şi nu după darurile care i-au dat lui au răsplătit Iezechia, că s-au înălţat inima lui şi s-au făcut asupra lui mănie, şi asupra Iudei şi asupra Ierusalimului.

26 Şi s-au smerit Iezechia din înălţimea inimii sale, el şi cei ce lăcuia în Ierusalim, şi n-au venit preste ei mâniia Domnului în zilele lui Iezechia.

27 Şi au avut Iezechia avuţie şi mărire multă foarte, şi şi-au făcut şie vistierii de argint şi de aur, şi de piiatră scumpă şi de mirodenii, şi de arme şi de vase poftite.

28 Şi jidniţe de roadele grâului şi a vinului şi a untuluidelemn, şi sate, şi ocoale de tot fealiul de dobitoace, şi stâni la munte,

29 Şi cetăţi şi-au zidit şie, şi agonisală de oi şi de boi mulţi, că i-au dat lui Domnul aveare multă foarte.

30 Iezechia acesta au astupat ieşirea apei cea de sus şi o au îndreptat în jos cătră amiiazăzi a cetăţii lui David şi au sporit Iezechia întru toate lucrurile sale.

31 Şi aşea bătrânilor boiarilor, celor trimişi la dânsul de la Vavilon ca să întreabe de dânsul pentru semnul ce s-au făcut pre pământ, l-au lăsat pre dânsul Domnul, ca să-l ispitească pre dânsul, să ştie ceale din inima lui.

32 Şi cealealalte cuvinte a lui Iezechia, şi mila lui, iată, scrise sânt în prorociia lui Isaiia, prorocul, fiiul lui Amos, şi în Cartea împăraţilor lui Iuda şi a lui Israil.

33 Şi au adormit Iezechia cu părinţii săi, şi l-au îngropat pre dânsul în partea cea de sus a mormânturilor fiilor lui David, şi mărire şi cinste i-au dat lui la moartea lui tot Iuda şi cei ce lăcuiesc în Ierusalim, şi au împărăţit Manase, fiiul lui, în locul lui.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.