×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA A DOAO A ÎMPĂRAŢILOR

Capitolul 22

Cântarea lui David de mulţămită, pentru că s-au mântuit de toţi nepriiatini săi.

1 Şi au grăit David Domnului cuvintele cântării aceştiia, în zioa în care l-au izbăvit pre el Domnul din mâna tutror vrăjmaşilor lui şi din mâna lui Saul, şi au zis:

2 „Doamne, piiatra mea şi tăriia mea şi scăparea mea.

3 Dumnezeul mieu păzitoriu va fi mie şi voiu nădăjdui spre Dânsul, apărătoriul mieu şi cornul mântuirii meale, ajutoriul mieu şi scăparea mântuirii meale, de cel nedrept mă va mântui.

4 Lăudând, voiu chema pre Domnul, şi de vrăjmaşii miei mă voiu mântui.

5 Că m-au cuprins durerile morţii şi râurile fărădelegii m-au turburat.

6 Durerile morţii m-au încungiurat, întâmpinatu-m-au greutăţile morţii.

7 Întru năcazul mieu voiu chema pre Domnul şi cătră Dumnezeul mieu voiu striga, şi va auzi din besearica cea sfântă a Sa glasul mieu şi strigarea mea întru urechile Lui.

8 Şi s-au clătit şi s-au cutrămurat pământul, şi temeliile ceriului împreună s-au turburat şi s-au clătit, că S-au mâniiat pre dânsele Domnul.

9 Suitu-s-au fum întru măniia Lui şi foc din gura Lui va mânca, cărbuni s-au aţiţat de la Dânsul.

10 Şi au plecat ceriurile şi S-au pogorât, şi negură supt picioarele Lui.

11 Şi au şezut preste heruvimi şi au zburat, şi S-au arătat preste aripile vânturilor.

12 Şi au pus întunearec ascunderea Lui împregiurul Lui cortul Lui, întrunearecul apelor au îngrăşeat în norii văzduhurilor.

13 Din strălucirea cea dinaintea Lui s-au aţiţat cărbuni de foc.

14 Tunat-au din ceriu Domnul, şi Cel Înalt Şi-au dat glasul Său.

15 Şi au trimis săgeţi şi au râsipit pre ei, şi au fulgerat fulger şi i-au turburat pre ei.

16 Şi s-au arătat izvoarăle apelor şi s-au descoperit temeliile lumii de certarea Domnului, de suflarea duhului mâniei Lui.

17 Trimis-au dintru înălţime şi m-au luat, rădicatu-m-au din ape multe.

18 Mântuitu-m-au de vrăjmaşii miei cei tari, de cei ce mă urăsc pre mine, că s-au mai întărit decât mine.

19 Întâmpinatu-m-au ei în zioa necazului mieu şi au fost Domnul întărirea mea.

20 Şi m-au scos întru lărgime şi m-au izbăvit, că bine au voit întru mine.

21 Şi mi-au răsplătit mie Domnul după dreptatea mea, şi după curăţiia mâinilor meale va răsplăti mie.

22 Că am păzit căile Domnului şi n-am făcut păgânătate despre Dumnezeul mieu.

23 Că toate judecăţile Lui înaintea mea sânt, şi îndreptările Lui nu s-au depărtat de la mine.

24 Şi voiu fi fără de prihană cu Dânsul şi mă voiu păzi de fărădeleagea mea.

25 Şi-mi va răsplăti mie Domnul după dreptatea mea şi după curăţiia mâinilor meale înaintea ochilor Lui.

26 Cu cel cuvios, cuvios vei fi, şi cu omul cel desăvârşit, desăvârşit vei fi.

27 Şi cu cel ales, ales vei fi, şi cu cel îndărăptnic Te vei îndărăptnici.

28 Şi pre norodul cel sărac vei mântui, şi ochii mândrilor vei smeri.

29 Că Tu eşti luminătoriul mieu, Doamne, şi Domnul îmi va lumina întunearecul mieu.

30 Că întru Tine voiu alerga sprinten, şi întru Dumnezeul mieu voiu treace zidul.

31 Dumnezeul mieu, fără prihană e calea Lui, cuvântul Domnului cu foc lămurit scutitoriu easte tuturor celora ce nădăjduiesc spre Dânsul.

32 Cine easte Dumnezeu afară de Domnul, şi cine easte făcătoriu afară de Dumnezeul nostru?

33 Cel Tare, Carele mă întăreaşte cu puteare, şi au pus fără de prihană calea mea.

34 Cel ce pune picioarele meale ca ale cerbului, şi preste ceale înalte mă pune.

35 Cel ce învaţă mâinile meale la războiu. şi sfarmă arc de aramă în braţăle meale.

36 Şi ai dat mie scuteală de mântuirea mea, şi ascultarea Ta m-au înmulţit pre mine.

37 Lărgit-ai paşii miei supt mine şi n-au slăbit picioarele meale.

38 Goni-voiu pre vrăjmaşii miei şi voiu prinde pre dânşii, şi nu mă voiu întoarce până ce voiu sfârşi pre ei.

39 Şi voiu frânge pre dânşii şi nu să vor scula, şi vor cădea supt picioarele meale.

40 Şi mă vei întări cu puteare spre războiu, împiedeca-vei pre cei ce să scoală asupra mea supt mine.

41 Şi al vrăjmaşilor miei mi-ai dat mie dosul, şi pre cei ce mă urăsc pre mine i-ai pierdut.

42 Striga-vor, şi nu easte cine să-i ajute, cătră Domnul şi nu i-au auzit pre ei.

43 Şi am zdrumicat pre ei ca ţărâna pământului, ca tina din drumuri i-am supţiiat pre ei.

44 Şi mă vei izbăvi de sabiia noroadelor, păzi-mă-vei cap neamurilor, norodul pre care n-am cunoscut au slujit mie.

45 Fiii străini au minţit mie, cu auzul urechii m-au ascultat.

46 Fiii străini să vor lăpăda şi vor şchiopa din cărările lor.

47 Viu e Domnul şi binecuvântat e Păzitoriul mieu, şi Să va înălţa Dumnezeul mieu, Păzitoriul mântuirii meale!

48 Tare e Domnul, Cel ce dă izbândiri mie şi au supus noroade supt mine.

49 Şi m-au scos pre mine de la vrăjmaşii miei, şi de la cei ce să scoală asupra mea mă vei înălţa, de omul nedrept mă vei izbăvi.

50 Pentru aceasta, mă voiu mărturisi Ţie, Doamne, întru neamuri, şi numelui Tău voiu cânta.

51 Cel ce măreşti mântuirile împăratului şi faci milă unsului Tău, lui David, şi săminţiei lui până în veac”.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.