×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA FACERII

Capitolul 8

După ce au scăzut apa, Noe cu cei din corabie, slobozind mai înainte corbul şi porumbul, au ieşit din corabie şi au adus jerbă lui Dumnezeu mulţemită. Dumnezeu făgăduiaşte că mai mult nu va fi potop de apă.

1 Şi Şi-au adus aminte Dumnezeu de Noe şi de toate fierile şi de toate dobitoacele şi de toate paserile şi de toate jivinile ce să târăsc câte era cu dânsul în corabie, şi au adus Dumnezeu vânt pre pământ şi au încetat apa.

2 Şi s-au încuiat izvoarăle adâncului şi jghiiaburile ceriului, şi s-au oprit ploaia din ceriu.

3 Şi scădea apa scurându-să de pre pământ şi s-au împuţinat apa după o sută şi cincizeci de zile.

4 Şi au şezut corabiia, în luna a şeaptea, în doaozeci şi şeapte de zile ale lunii, pre munţii Ararat.

5 Iară apa au scăzut până la luna a zeacea, iară în luna a zeacea, în zioa cea dintâiu a lunii, s-au ivit vârfurile munţilor.

6 Şi au fost după patruzeci de zile, au deşchis Noe fereastra corabiei, carea o făcusă.

7 Şi au trimis corbul să vază: oare scăzut-au apa? Şi ieşind nu s-au mai întors până când s-au uscat apa de pre pământ.

8 Şi au trimis porumbul după dânsul să vază: doară au scăzut apa de pre pământ.

9 Şi neaflând porumbul odihnă picioarelor sale, s-au întors la dânsul în corabie, că era apa preste toată faţa pământului, şi, întinzându-şi mâna, l-au luoat şi l-au băgat la sine în corabie.

10 Şi aşteptând încă şi alte şeapte zile, iară au trimis pre porumb afară din corabie.

11 Şi s-au întors la dânsul porumbul cătră seară, şi avea în gura sa stălpare de maslin cu frunză, şi au cunoscut Noe că au scăzut apa de pre faţa pământului.

12 Şi aşteptând încă alte şeapte zile, iară au trimis porumbul, şi n-au mai adaos a să întoarce la dânsul.

13 Şi au fost în anul şease sute şi unul din viiaţa lui Noe, în luna dintâiu, în zioa dintâiu a lunii, au scăzut apa de pre pământ şi au descoperit Noe coperişul corăbiei carea făcusă şi au văzut că au scăzut apa de pre faţa pământului.

14 Iară în luna a doao, în zioa a doaozeci şi şeapte, s-au uscat pământul.

15 Şi au grăit Domnul Dumnezeu cătră Noe, zicând: „Ieşi din corabie, tu şi muiarea ta, şi feciorii tăi şi muierile feciorilor tăi cu tine,

16 Şi toate fierile câte sânt cu tine şi tot trupul de la pasări până la dobitoace şi toată jivina carea să mişcă pre pământ scoate cu tine, şi creaşteţi şi vă înmulţiţi pre pământ”.

17 Şi au ieşit Noe şi muiarea lui şi feciorii lui şi muierile feciorilor lui cu dânsul.

18 Şi toate fierile şi toate dobitoacele şi toată paserea şi toată jivina ce să mişcă pre pământ, după fealiul său, au ieşit din corabie.

19 Şi au zidit Noe jertvenic Domnului şi au luat din toate dobitoacele ceale curate, şi din toate paserile ceale curate şi au adus ardere de tot pre jărtvenic.

20 Şi au mirosit Domnul Dumnezeu miros cu bună mireasmă şi au zis Domnul Dumnezeu: „Am socotit, şi nu voi adaoge mai mult a blăstăma pământul pentru faptele oamenilor. Pentru că să pleacă cugetul omului cu deadinsul spre reale din tinereaţele lui. Deci, nu voiu mai adaoge a omorî tot trupul viu, precum am făcut.

21 În toate zilele pământului, sămănătura şi secerişul, frigul şi caldul, vara şi primăvara, zioa şi noaptea nu vor mai înceta”.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.