×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA FACERII

Capitolul 43

Iacov anevoie lasă pre Veniamin să se ducă cu fraţii în Eghipt. Mai pre urmă, dând daruri şi argintul îndoit, dă pre Veniamin să-l ducă cu ei. În Eghipt, după ce au scos pre Simeon din temniţă, Iosif pre toţi fraţii oaspătă.

1 Şi s-au întărit foametea pre pământ.

2 Şi au fost după ce au sfârşit de mâncat grâul, care l-au adus din Eghipt, le-au zis lor tatăl lor: „Duce-ţi-vă iarăşi şi ne cumpăraţi puţinteale bucate”.

3 Iară Iuda au zis lui, zicând: „Cu mărturisire s-au mărturisit noao omul, domnul pământului, zicând: «Nu veţi vedea faţa mea, de nu va veni cu voi fratele vostru cel mai tinăr».

4 Deci, de vei trimite pre fratele nostru cu noi, ne vom duce şi-ţi vom cumpăra bucate.

5 Iară de nu vei trimite pre fratele nostru cu noi, nu vom mearge, pentru că omul au grăit noao zicând: «Nu veţi vedea faţa mea, de nu va fi fratele vostru cel mai tinăr cu voi»”.

6 Şi au zis Israil: „O, ce rău mi-aţi făcut spuind omului că aveţi voi frate!”

7 Iară ei au zis: „Întrebând, au întrebat de noi omul şi de neamul nostru, zicând: «De trăiaşte încă tatăl vostru? Şi de aveţi voi frate?» Şi am spus lui după întrebarea aceasta. Au ştiut-am noi că va zice noao: «Aduceţi pre fratele vostru?»”

8 Şi au zis Iuda cătră Israil, tatăl lor: „Trimite pruncul cu mine şi să ne sculăm să meargem, ca să trăim şi să nu murim, şi noi şi tu şi pruncii noştri.

9 Eu îl voiu luoa pre dânsul, din mâna mea ceare-l pre dânsul de nu-l voiu aduce la tine, şi de nu-l voiu pune înaintea ta, greşit să fiu înaintea ta în toate zilele.

10 Că de nu am fi zăbovit, ne-am fi întors până acum de doao ori.

11 Şi au zis lor Israil, tatăl lor: „De easte aşa, aceasta faceţi: luaţi din roadele pământului în vasele voastre şi duceţi omului daruri, de răşină şi de miiare şi tămâie şi stacti şi terevint şi nuci.

12 Şi argintul îndoit luaţi în mâinile voastre, şi argintul ce vi s-au întors în sacii voştri întoarceţi cu voi, ca nu cumva să fie greşeală.

13 Şi pre fratele vostru luaţi-l şi, sculându-vă, meargeţi la acel om.

14 Şi Dumnezeul mieu să dea voao har înaintea omului, ca să sloboază pre fratele vostru celalalt, şi pre Veniamin, că eu, precum am rămas făr’de fii, făr’de fii am rămas”.

15 Şi, luând bărbaţii darurile aceastea, şi argintul îndoit au luat în mâinile sale şi pre Veniamin, şi, sculându-să, s-au pogorât în Eghipt şi au stătut înaintea lui Iosif.

16 Şi i-au văzut Iosif pre ei şi pre Veniamin, fratele său cel de o mumă, şi au zis celui mai mare preste casa sa: „Bagă pre oamenii aceştia în casă şi giunghie giunghieri şi găteaşte, că cu mine vor mânca oamenii aceştia la amiiazăzi”.

17 Şi au făcut omul după cum i-au zis Iosif, şi au băgat pre oameni în casa lui Iosif.

18 Şi, văzind bărbaţii că-i bagă în casa lui Iosif, au zis: „Pentru argintul care s-au întors în sacii noştri dintâiu pre noi ne bagă înlăuntru, ca să ne năpăstuiască şi să se apuce de noi, să ne ia pre noi slugi şi asinii noştri”.

19 Şi, mergând ei la omul cel mai mare preste casa lui Iosif, au grăit lui în uşea casii, zicând:

20 „Rugămu-ne, Doamne, pogorâtu-ne-am întâiu să cumpărăm bucate.

21 Şi au fost când am venit să poposim, am deşchis sacii noştri, atunci argintul fieştecăruia în sacul lui, argintul nostru drept măsurat l-am adus înapoi în mâinile noastre.

22 Şi alt argint am adus cu noi, ca să ne cumpărăm bucate, că nu ştim cine au pus noao argintul în sacii noştri”.

23 Şi le-au zis lor: „Milă voao, nu vă teameţi, Dumnezeul vostru şi Dumnezeul părinţilor voştri au dat voao comoară în sacii voş-tri, şi argintul vostru bine ispitit îl am”. Şi au scos pre Simeon la ei.

24 Şi au adus apă să se speale picioarele lor şi au dat de mâncare asinilor lor.

25 Iară ei au gătit darurile până a veni Iosif la amiiazăzi, şi au auzit că acolo va să prânzască.

26 Şi au întrat Iosif în casă şi au adus lui în casă darurile ce le avea în mâinile lor şi s-au închinat lui cu faţa la pământ.

27 Şi i-au întrebat pre ei: „Cum trăiţi?”, şi le-au zis lor: „Sânătos easte tatăl vostru, bătrânul de carele aţi zis că încă trăiaşte?”

28 Iară ei au zis: „Sânătos easte sluga ta, tatăl nostru, încă trăiaşte”. Şi au zis el: „Binecuvântat easte omul acela lui Dumnezeu”. Iară ei, plecându-să, s-au închinat lui.

29 Şi, căutând Iosif cu ochii săi, au văzut pre Veniamin, fratele său cel de o mumă, şi au zis: „Acesta easte fratele vostru cel mai tinăr, pre carele aţi zis că-l veţi aduce la mine?” Şi ei au zis lui: „Acesta easte adevărat”. Iară au zis lui: „Dumnezeu să te miluiască, fiiule”.

30 Şi s-au turburat Iosif, şi să rumpea inima lui pentru fratele său şi căuta să plângă şi, întrând în cămară, au plâns acolo.

31 Şi, spălându-şi faţa sa, au încetat şi au zis: „Puneţi pâini”.

32 Şi au pus lui singur, şi lor deosebi, şi eghipteanilor celor ce împreună cu el mânca, deosebi, pentru că nu putea eghipteanii mânca pâine cu evreii, că scârbă easte eghipteanilor de tot păstoriul de oi.

33 Şi au şezut înaintea lui cel întâiu născut după bătrâneaţele lui, şi cel mai tinăr după tinereaţele lui, şi să mira oamenii fieştecarele cătră fratele său.

34 Şi au luat părţi de la dânsul la sine, iară partea lui Veniamin de cinci ori au fost mai mare decât a celoralalţi, şi au beut şi s-au ospătat cu dânsul.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.