×

Dimensiunea fontului:

Biblia de la Blaj 1795

CARTEA FACERII

Capitolul 20

Avraam mearge în Gherari, şi acolo împăratul îi ia muiarea, apoi, din porunca Domnului neatinsă cu mari daruri, o au trimis îndărăpt la Avraam. Avraam să roagă şi să însănătoşează casa împăratului.

1 Şi au purces de acolo Avraam spre pământul cel cătră amiiazăzi, şi au lăcuit întră Cadis şi întră Sur, şi au nemernicit în Gherari.

2 Şi au zis Avraam de Sarra, muiarea sa, că: „Soră easte mie”, că s-au temut să zică că: „Muiarea mea easte”, ca nu cumva să-l ucidă pre el oamenii cetăţii pentru ea, şi au trimis Avimeleh, împăratul gherarilor, şi au luat pre Sarra.

3 Şi au întrat Dumnezeu la Avimeleh în somn noaptea, şi au zis lui: „Iată, tu vei să mori pentru muiarea carea o ai luat, că ea are bărbat”.

4 Şi Avimeleh nu s-au atins de ea şi au zis: „Doamne, au piiarde-vei neam drept, care nu ştie?

5 Au nu el au zis mie: «Soră mie easte?» Şi ea mi-au zis: «Frate mie easte?» Cu inimă curată şi cu mâni dreapte am făcut aceasta”.

6 Şi i-au zis Dumnezeu în somn: „Şi Eu am cunoscut că cu inimă curată ai făcut aceasta, şi Eu nu M-am îndurat de tine, ca să nu păcătuieşti tu împrotiva Mea, şi pentru aceaea nu te-am lăsat să te atingi de dânsa.

7 Iară acum dă îndărăpt muiarea omului, că proroc easte, şi să va ruga pentru tine şi vei fi viu; iară de nu o vei da îndărăpt, să ştii că vei muri tu şi toate ale tale”.

8 Şi de dimineaţă sculându-să Avimeleh, îndată au chemat pre toate slugile sale şi au grăit toate cuvintele aceastea în urechile lor, şi s-au temut toţi oamenii foarte.

9 Şi au chemat Avimeleh pre Avraam, şi au zis lui: „Căci ai făcut noao aceasta? Au, doară, am greşit ceva împrotiva ta, de ai adus preste mine şi preste împărăţiia mea păcat mare? Lucru care nimenea nu l-ar face ai făcut mie”.

10 Şi au zis Avimeleh cătră Avraam: „Ce ai socotit de ai făcut aceasta?”

11 Şi au zis Avraam: „Pentru că am gândit ca nu cumva să nu fie frica lui Dumnezeu în locul acesta, şi pre mine mă vor omorî pentru muiarea mea.

12 Şi cu adevărat soră easte mie de pre tată, iară nu de pre mumă, iară mi s-au făcut mie şi muiare.

13 Şi au fost când m-au scos Dumnezeu din casa tătâne-mieu, am zis ei: «Această dreptate să faci cu mine, în tot locul unde vom întra, zi că frate-mi easte»”.

14 Şi au luat Avimeleh o mie de didrahme şi oi şi viţei şi slugi şi slujnice, şi au dat lui Avraam, şi i-au dat îndărăpt şi pe Sarra, muiarea lui.

15 Şi au zis Avimeleh cătră Avraam: „Iată pământul mieu înaintea ta, unde-ţi va plăcea, lăcuiaşte”.

16 Iară cătră Sarra au zis: „Iată, am dat o mie de didrahme fratelui tău, aceastea vor fi ţie întru cinstea feaţii tale şi a tuturor care sânt cu tine, şi toate adevărat le spune”.

17 Şi s-au rugat Avraam lui Dumnezeu, şi au însănătoşat Dumnezeu pre Avimeleh şi pre muiarea lui şi pre slujnicile lui, şi au născut.

18 Pentru că, închizind, au fost închis Domnul din afară tot zgăul în casa lui Avimeleh, pentru Sarra, muiarea lui Avraam.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.