×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Cartea a treia a Macabeilor

Capitolul 7

Scrisoarea lui Ptolemeu Filopator pentru ocrotirea Iudeilor. Aceştia îşi rânduiesc o nouă sărbătoare, inscripţionează o coloană şi îşi fac un loc de rugăciune.

1 „Regele Ptolemeu Filopator către comandanţii din Egipt şi către toţi cei rânduiţi peste trebile obşteşti, bucurie şi sănătate! 2 Şi noi suntem sănătoşi, precum şi copiii noştri; iar marele Dumnezeu ne-a îndreptat trebile aşa cum vrem noi. 3 Anumiţi prieteni ai noştri, dedaţi la rău, ne-au cerut ca pe Iudeii de sub stăpânirea noastră să-i pedepsim, pe toţi la un loc, ca pe nişte trădători. 4 Ei pretindeau că trebile noastre nu vor fi niciodată bine aşezate până ce lucrul acesta nu se va petrece, atât de mare ar fi ura pe care Iudeii o nutresc faţă de celelalte neamuri. 5 Şi i-au adus ca pe sclavi, încătuşaţi în lanţuri aspre, ba chiar ca pe nişte trădători. Fără nici un fel de cercetare sau cernere a faptelor, se străduiau să-i nimicească; şi s’au pus pe treabă cu o cruzime de-a dreptul sălbatică, mai rea decât aceea din felul de a fi al Sciţilora. 6 Aceasta e pricina pentru care noi i-am ameninţat cu asprime; dar, cu îngăduinţa pe care vrem s’o avem faţă de toţi oamenii, în cele din urmă i-am lăsat să trăiască. Aflând că Dumnezeul cerului ţine asupra Iudeilor un scut prin care-i apără şi-i păzeşte şi că Se luptă pentru ei aşa cum un tată se luptă întotdeauna pentru fiii săi, 7 şi ţinând seama de statornicia şi credincioşia lor faţă de noi şi de înaintaşii noştri, i-am iertat de orice fel de vină. 8 Şi le-am dat drumul să se ducă la casele lor, fiecare la a lui, poruncind oamenilor de pretutindeni să nu le facă nici un rău, şi nici să nu-i ocărască pentru ceva din trecut. 9 Fiindcă să ştiţi că dacă noi vom pune la cale vreun gând care să le fie cât de cât împotrivă, sau dacă îi vom amărî în vreun fel, întotdeauna vom avea ca potrivnic nu un om, ci pe Dumnezeul Cel-Preaînalt, Stăpânul a toată puterea. De El, ca Unul ce pedepseşte astfel de fapte, nu va fi scăpare. Fiţi sănătoşi! 10 Când au primit în mână această scrisoare, [Iudeii] nu s’au grăbit să plece de îndată, ci l-au rugat pe rege să le dea împuternicirea de a-i pedepsi, pe potriva faptelor, pe aceia din neamul lor care de bunăvoie s’au lepădat de Dumnezeu Cel-Sfânt şi de legea lui Dumnezeu, 11 spunând că aceia care de dragul burţii lor s’au lepădat de poruncile lui Dumnezeu nu vor fi cu credinţă nici faţă de trebile regelui. 12 Regele şi-a însuşit adevărul acestui fel al lor de a gândi şi i-a lăudat. Şi li s’a dat deplină putere ca, fără nici un fel de îngrădire, să-i stârpească pe cei ce cu neruşinare au părăsit legea lui Dumnezeu, oriunde s’ar afla ei sub stăpânirea regelui. 13 Atunci preoţii lor, aşa cum se cuvenea, l-au salutat cu urări de bine, şi tot poporul a întărit cu „Aliluia!” Şi, cu bucurie, au plecat de la el. 14 Şi i-au pedepsit şi i-au nimicit pe cei din neamul lor care se murdăriseră şi care le cădeau în cale; 15 au omorât astfel, în ziua aceea, ca la trei sute de oameni, cu simţământul că nimicirea acestor nelegiuiţi le e prilej de veselie. 16 Dar cei ce pân’la moarte se legaseră de Dumnezeul lor, şi care acum se bucurau de o eliberare deplină, au plecat din cetate încununaţi cu tot felul de flori binemirositoare, cu strigăte de bucurie, cu cântări de laudă şi cu imnuri melodioase, aducând mulţumiri Dumnezeului părinţilor lor, veşnicul Mântuitor al lui Israel. 17 Şi au ajuns la Ptolemaida – care, pornindu-se de la o anume însuşire a locului, e numită Rodoforonb – unde, potrivit cu dorinţa lor, a tuturor, corăbiile i-au aşteptat timp de şapte zile. 18 Acolo au făcut ei un ospăţ al eliberării, căci regele le dăruise cu mărinimie tot ceea ce le trebuia ca să se întoarcă sănătoşi acasă. 19 Şi s’au întors cu pace; pe toată durata drumului au înălţat cânturi de mulţumire, după care au hotărât ca aceste zile ale călătoriei lor să fie prâznuite ca zile ale veseliei. 20 Pe acestea le-au săpat, ca sfinte, într’o inscripţie pe o coloană, iar locul ospăţului l-au sfinţit drept loc de rugăciune. Aşa s’au întors, nevătămaţi, liberi, plini de bucurie, apăraţi de porunca regelui, pe uscat, pe mare, pe fluviu, fiecare la casa lui. 21 Iar printre duşmanii lor aveau acum mai multă greutate decât înainte; erau cinstiţi şi temuţi, şi nimeni, în nici un chip, nu s’ar fi atins de averile lor. 22 Fiecare şi-a primit înapoi ceea ce era al lui, după condică; iar aceia care aveau câte ceva din ale lor le dădeau înapoi, tremurând de frică. Toate acestea, deoarece, până la urmă, întrutotmarele Dumnezeu a făcut minuni pentru mântuirea lor. 23 Binecuvântat fie Mântuitorul lui Israel întru toţi vecii! Amin!

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.