×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Cartea a treia a Macabeilor

Capitolul 2

Rugăciunea marelui preot Simon şi a celorlalţi Iudei. Ptolemeu este pedepsit, apoi se face sănătos.

1 Atunci Simon, marele preot, a îngenuncheat în faţa sfântului locaş, şi-a ridicat cu mare cuviinţă mâinile spre cer şi s’a rugat astfel: 2 „Doamne, Doamne, împărat al cerurilor şi Stăpân a toată făptura, Cel sfânt între sfinţi, singur Stăpânitor, Tu, Atotţiitorule, pleacă-Ţi auzul spre noi, cei asupriţi de omul rău şi nelegiuit care se umflă în îndrăzneala şi puterea lui.† 3 Că Tu eşti Ziditorul a toate, şi Tu pe toate le stăpâneşti; drept eşti Tu, Doamne, şi Tu îi judeci pe toţi cei ce se poartă cu trufie şi neobrăzare. 4 Tu eşti Cel ce i-ai nimicit pe cei ce cândva lucrau fărădelegea – printre care se aflau şi uriaşi –, cei ce se încredeau în puterea şi îndrăzneala lor, acoperindu-i cu potop nemărginit.† 5 Tu eşti Cel ce cu foc şi pucioasă i-ai nimicit pe Sodomiţi, cei ce peste măsură meştereau nedreptatea, vestiţi prin păcatele lor, făcându-i pildă pentru generaţiile de după ei.† 6 Tu eşti Cel ce Ţi-ai arătat puterea atunci când pe trufaşul Faraon, care-Ţi ţinea poporul în robie, l-ai făcut să treacă prin greaua încercare a numeroase şi felurite necazuri;† 7 Tu eşti Cel ce ai îngrămădit peste el valurile mării la vremea când urmărea cu mulţime de gloate şi care de luptă, iar pe cei ce-şi puseseră încrederea în Tine, Stăpânul a toată făptura, i-ai făcut să treacă nevătămaţi,† 8 pe ei, cei care au văzut şi au simţit lucrarea mâinilor Tale şi Te-au lăudat pe Tine, Atotţiitorule. 9 Tu, împărate, când ai făcut pământul cel nemăsurat şi nemărginit, Tu eşti Cel ce ai ales această cetate; Tu eşti Cel ce locul acesta i l-ai sfinţit numelui Tău – cu toate că Tu nu ai nevoie de nimic – şi l-ai preamărit întru strălucită arătare, înălţându-l spre slava marelui şi preacinstitului Tău nume.† 10 Tu eşti Cel ce, din iubire faţă de casa lui Israel, ai făgăduit că, dacă vom cădea de la Tine şi vor veni asupră-ne necazuri, şi dacă atunci vom veni în această casă şi ne vom ruga, Tu ne vei auzi rugăciunea.† 11 Cu adevărat, credinciosa şi adevărat eşti Tu. 12 Şi, aşa cum adeseori i-ai ajutat pe părinţii noştri când se aflau sub grea apăsare şi’n stare de umilinţă şi i-ai scăpat din uriaşe primejdii, 13 vezi şi acum, împărate Sfinte, cum, prin multele şi marile noastre păcate, suntem căzuţi la pământ şi ne-am făcut pradă duşmanilor noştri şi am devenit slabi şi neputincioşi. 14 Fiind noi în această joasă stare de umilinţă, iată că acest om neruşinat şi nelegiuitb caută să necinstească sfântul tău locaş, singurul, de pe pământ, închinat numelui slavei Tale. 15 Locuinţa Ta este cerul cerului, de care oamenii, într’adevăr, nu se pot apropia. 16 Dar, de când Tu ai binevoit să-Ţi arăţi mărirea în mijlocul poporului Tău Israel, încă de atunci ai sfinţit locul acesta. 17 Nu Te răzbuna pe noi prin necurăţia acestor oameni, şi nici nu ne pedepsi prin nelegiuirea lor, ca nu cumva nelegiuiţii să se fălească întru mânia lor sau să tresalte întru semeţia graiului lor şi să zică: 18 «Am călcat în picioare sfântul locaş, aşa cum călcate’n picioare sunt templele idoleşti!» 19 Şterge nedreptăţile noastre, risipeşte-ne greşalele şi arată-Ţi mila în ceasul acesta! 20 Degrab să ne întâmpine îndurările Tale! Dăruieşte-ne pace, aşa încât cei căzuţi la pământ cu inima zdrobită să-Ţi aducă, cu gura lor, laude!” 21 Atunci Atotvăzătorul Dumnezeu, Străvechiul Sfânt întru sfinţi, a auzit cuviincioasa rugăciune şi l-a lovit pe omul acela care-şi ridicase capul cu atâta dispreţ şi cu atâta obrăznicie.† 22 Clăti-nându-l încoace şi încolo, aşa cum o trestie e clătinată de vânt, l-a trântit pe pardoseală, sleit de putere, cu mădularele slăbănogite şi, printr’o dreaptă judecată, luându-i putinţa de a grăi ceva. 23 Prietenii şi gărzile de corpc, văzând cât de repede venise peste el năprasnica pedeapsă, cuprinşi de mare spaimă şi temându-se ca nu cumva el să moară, l-au dus în grabă de acolo. 24 Iar când, după câtăva vreme, şi-a revenit în fire, această aspră pedeapsă n’a stârnit în el nici un fel de căinţă, ci, dimpotrivă, a plecat lăsând în urmă-i amarnice ameninţări. 25 Sosit în Egipt, a sporit şi mai mult în răutate prin mijlocirea tovarăşilor săi de pahar, amintiţi mai sus, lipsiţi de orice fel de lucru bun; 26 şi, ca şi cum nenumăratele lui fapte nelegiuite n’ar fi fost de-ajuns, îndrăzneala lui a mers atât de departe, încât pretutindeni grăia cuvinte de ocară, în timp ce mulţi dintre prietenii săi, urmărindu-i cu luare-aminte planurile, se întreceau în a-i face voia. 27 Planul său era acela de a pune în fruntea neamului nostru un semn de ocară; aşadar, a ridicat o coloană lângă pridvorul turnului şi a săpat pe ea o inscripţie, 28 anume că intrarea în propriul lor templu le va fi oprită tuturor celor ce nu vor aduce jertfe; că toţi Iudeii vor fi înscrişi de-a valma printre poporul de rând;d că aceia care se vor împotrivi vor fi ridicaţi cu de-a sila şi daţi morţii; 29 că aceia care au fost astfel înscrişi urmau să fie însemnaţi cu semnul lui Dionisos, o frunză de iederă încrustată pe trupe şi trecuţi astfel în rândul celor cu dreptul de a fi cruţaţi. 30 Dar, ca nu cumva să se creadă că el i-ar urî pe toţi, a scris dedesubt că dacă vreunii dintre ei ar alege să intre în comunitatea celor din riturile iniţiaticef, aceia să aibă aceleaşi drepturi cu Alexandrinii. 31 Ca urmare, unii din cei ce erau peste cetate, fiindu-le silă de tot ceea ce însemna evlavia cetăţii, lesne s’au dat de partea regelui, aşteptând ca dintr’o viitoare legătură cu el să dobândească o cinstire deosebită.g 32 Un duh de vrednicie, însă, i-a făcut pe cei mai mulţi să-şi păstreze credincioşia faţă de rânduielile religioase; plătind bani în schimbul unei vieţi nehărţuite, căutau să scape de înscriere; 33 încrezători privind înainte spre un ajutor care trebuia să le vină, nu-şi ascundeau sila faţă de cei din neamul lor care se lepădaseră de credinţă, socotindu-i a fi duşmani ai neamului şi ţinându-i departe de obişnuitele legături obşteşti.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

    Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
    Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
    Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.