×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Faptele Apostolilor

Capitolul 17

Tulburarea din Tesalonic. Pavel în Bereea şi Atena; cuvântarea din Areopag.

1 Şi după ce au trecut prin Amfipoli şi Apolonia, au venit la Tesalonica, unde era o sinagogă a Iudeilor.† 2 Şi după obiceiul său, Pavel a intrat la ei şi în trei sâmbete le-a grăit din Scripturi,† 3 tâlcuindu-le şi arătând că: „Hristos trebuia să pătimească şi să învie din morţi”, şi că: „Acesta, Iisus pe Care vi-L vestesc eu, El este Hristosul”.† 4 Şi unii dintre ei au crezut şi au trecut de partea lui Pavel şi a lui Sila, şi mare mulţime de Elini evlavioşib şi nu puţine dintre femeile de frunte.†

5 Dar Iudeii, umplându-se de invidie şi luând cu ei câţiva oameni răi din cei de rând, au adunat gloată şi tulburau cetatea; şi ducându-se la casa lui Iason, căutau să-i scoată afară înaintea poporului.† 6 Dar, negăsindu-i, au târât pe Iason şi pe câţiva fraţi la mai-marii cetăţii, strigând că aceia care au întors toată lumea pe dos au venit şi aici† 7 şi Iason i-a primit la el; şi ei toţi lucrează împotriva poruncilor cezarului, spunând că este un alt împărat, Iisus…† 8 Şi au tulburat mulţimea şi pe mai-marii cetăţii care au auzit acestea.† 9 Şi numai după ce au luat chezăşie de la Iason şi de la ceilalţi, le-au dat drumulc.†

10 Iar fraţii de’ndată i-au trimis noaptea la Bereea pe Pavel şi pe Sila; care, ajungând acolo, au intrat în sinagoga Iudeilor.† 11 Dar aceştia erau mai buni la suflet decât cei din Tesalonic; ei au primit cuvântul cu toată osârdia, zilnic cercetând Scripturile, dacă ele sunt aşa.† 12 Şi au crezut mulţi dintre ei şi dintre femeile de cinste ale Elinilor şi nu puţini dintre bărbaţi.†

13 Dar când Iudeii din Tesalonic au aflat de cuvântul lui Dumnezeu că a fost vestit de Pavel şi în Bereea, au venit şi acolo, întărâtând şi tulburând mulţimile.† 14 Şi atunci l-au trimis fraţii de’ndată pe Pavel să plece spre mare; iar Sila şi Timotei au rămas acolo.† 15 Iar cei ce-l însoţeau pe Pavel l-au dus până la Atena; şi luând ei poruncă pentru Sila şi Timotei ca aceştia să vină la el cât mai curând, au plecat.†

16 Iar în Atena, în timp ce Pavel îi aştepta, duhul i s’a aprins de mânie văzând că cetatea e plină de idoli.† 17 Ca urmare, se lua la’ntrebări cu Iudeii şi cu cei credincioşi în sinagogă, şi zilnic în piaţă cu cei ce se întâmplau să fie de faţăd.† 18 Iar unii dintre filosofii epicurei şi stoicie se luau la vorbă cu el. Şi unii ziceau: „Oare ce vrea să ne spună acest semănător de cuvinte?…”. Iar alţii: „Se pare că e vestitor de zeităţi străine…” – pentru că el Îl binevestea pe Iisus şi Înviereaf.†

19 Şi l-au luat cu ei şi l-au dus în Areopagg, zicând: „Putem să cunoaştem ce este această nouă învăţătură grăită de tine?;† 20 că lucruri străine-i aduci tu auzului nostru. Vrem să ştim aşadar ce-ar fi să fie acestea…”. 21 Fiindcă toţi atenienii şi străinii care locuiau acolo nu-şi petreceau timpul decât spunând sau auzind ce e mai nou.

22 Şi Pavel, stând ridicat în mijlocul Areopagului, a zis: „Bărbaţi atenieni, văd că’ntru toate sunteţi foarte evlavioşi; 23 căci străbătând cetatea voastră şi privind la locurile voastre de’nchinare, am dat şi de un altar pe care era scris: «Dumnezeului Necunoscut»h. Ei bine, Cel pe Care voi Îl cinstiţi fără să-L cunoaşteţi, pe Acela vi-L vestesc eu vouă.†

24 Dumnezeu, Cel ce a făcut lumea şi toate cele ce sunt într’însa, fiind El Domnul cerului şi al pământului, nu locuieşte în temple făcute de mâini,† 25 nici nu este slujit de mâini omeneşti, ca şi cum ar avea nevoie de ceva, de vreme ce El le dă tuturor viaţă şi suflare şi totul,† 26 şi dintr’un sângei a făcut tot neamul oamenilor, ca să locuiască pe toată faţa pământului, aşezându-le vremile cele de mai’nainte rânduite şi hotarele locuirii lorj,† 27 pentru ca să-L caute pe Dumnezeu, doar L-or pipăik şi L-or găsi, deşi El nu e departe de fiecare din noi.† 28 – Că noi în El vieţuim şi ne mişcăm şi suntem, aşa cum au spus unii dintre poeţii voştri: «Că neam al Lui suntem şi noi»l.†

29 Aşadar, fiind noi neamul lui Dumnezeu, nu trebuie să socotim că dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei, cioplite de meşteşugul şi plăsmuirea omuluim –.†

30 Dar Dumnezeu, trecând cu vederea vremile neştiinţei, la vesteşte acum oamenilor ca toţi, de pretutindeni, să se pocăiască,† 31 pentru că a hotărât o zi când întru dreptate va să judece lumea prin Bărbatul pe Care El L-a rânduit, tuturor dându-le încredere prin aceea că L-a înviat din morţin”…†

32 Şi auzind ei despre învierea morţilor, unii l-au luat în râs, iar alţii au zis: „Despre asta te-om asculta şi altă dată…o”. 33 Aşa că Pavel a plecat din mijlocul lor. 34 Dar unii bărbaţi i s’au alăturat şi au crezut, între care şi Dionisie Areopagitulp şi o femeie cu numele Damaris şi alţii împreună cu ei.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

    Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
    Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
    Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.