×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Plângerile lui Ieremia

Capitolul 3

Plângerea a treia.

1 Eu sunt bărbatul ros de sărăcie
sub varga aspră a mâniei Lui.

2 Luându-mă, m’a dus la întuneric,
şi nu întru lumină.

3 Doar către mine Îşi întoarce mâna
de-a lungu’ntregii zile.

4 El trupul mi l-a’mbătrânit, şi pielea,
iar oasele mi le-a zdrobit.

5 Zidiri a ridicat să-mi stea’mpotrivă
şi capul mi l-a’ncins şi m’a trudit.

6 M’a pus să locuiesc în întuneric,
cum a făcut cu morţii cei din veac.

7 Zidiri a ridicat să-mi stea’mpotrivă:
nu pot ieşi, pe lanţuri îmi apasă.

8 Şi dacă strig sau mă slobod în răcnet,
El ruga mi-o astupă.

9 Cu zid de piatră-mi stăvileşte drumul,
El mi-a’ngrădit cărările.

10 Un urs îmi este El, ce stă la pândă,
un leu în ascunziş.

11 Eu am plecat, dar El m’a urmărit
şi piedică mi-a pus şi m’a trântit.

12 El arcul Şi l-a’ntins şi m’a ochit
ca pe o ţintă a săgeţii Lui.

13 Săgeţilor din tolba Lui
le-a poruncit să-mi intre în rărunchi.

14 La tot poporul meu sunt de ocară,
de cântec toată ziua.

15 De-amărăciune m’a făcut sătul
şi m’a’mbătat cu fiere.

16 El dinţii mi i-a scos cu pietre’n gurăa
şi cu cenuşă m’a hrănit.

17 Departe-mi duse sufletul de pace,
eu fericirea mi-am uitat-o.

18 Tot mai departe-mi este biruinţa,
nădejdea mea ce-mi vine de la
Domnul!

19 Aminte mi-am adus, în sărăcie
şi’n asuprire, de amar şi fiere.

20 În amintiri îmi voi aduce-aminte,
sufletul meu va cugeta asupră-mi.

21 La inimă pe-aceasta mi-o voi pune,
de-aceea voi răbda.

22 Nu-s părăsit de Domnul întru milă,b
nici isprăvită e’ndurarea Lui;

23 în toată dimineaţa se’nnoiesc
şi mare e credincioşia Lui.c

24 Îmi zice duhuld: „Partea mea e Domnul,
de-aceea mi-L voi ţine’n aşteptare”.

25 Domnul e bun acelor ce-L aşteaptă
şi sufletului care-I cată urma.

26 E bine să aştepţi întru tăcere
să vină mântuirea de la Domnul.

27 E bine pentru om să poarte jug
în tinereţea lui;e

28 el singur şi’n tăcere va şedea,
căci l-a purtat asupră-şi;

29 el gura şi-o atinge de ţărânăf:
mai poate fi nădejde;g

30 obrazu-l dă acelui ce-l loveşteh,
sătul e de ocară.

31 Căci Domnul nu-l va lepăda
[pe om] pe’ntotdeauna;

32 l-a umilit, dar milă Îi va fi
în marea Sa’ndurare;

33 de i-a smerit pe fiii omeneşti,
nu inima L-a’mpins.i

34 Să-i umileşti, ţinându-i sub picioare,
pe toţi cei înrobiţi de pe pământ,

35 să strâmbi tu judecata unui om
’naintea feţei Celui-Preaînalt,

36 să-l osândeşti pe cel nejudecat,
nu Domnu-a zis acestea.

37 Cine-a grăit acestea, şi ele s’au făcut?
Nu Domnu-a poruncit.

38 Din gura Celui-Preaînalt
nu va ieşi ce-i rău cu ce e bun.j

39 De ce s’ar plânge oare omul viu,
bărbatu’n faţă cu păcatul său?

40 Cătată ne-a fost calea, cercetată,
iar noi la Domnul ne-om întoarce.

41 Pe mâini ne-om pune inimile noastre,
spre Cel-Înalt din cer le-om înălţa.

42 Păcătuit-am, ne-am făcut păgâni,
Tu însă n’ai iertat.

43 Ne-ai cercetat cu furie, ne-ai gonitk
şi ne-ai ucis, şi milă n’ai avut.

44 De rugăciune Te-ai ascuns în nor,
aşa ca eu să nu văd, şi să plec.

45 Pe noi – şi doar pe noi – ne-ai izgonit
în mijlocul popoarelor.

46 Ei, toţi vrăjmaşii noştri,
’mpotriva noastră gura şi-au deschis-o

47 şi frică grea ni s’au făcut, şi spaimă,
urcare şi cădere.

48 Din ochii mei se vor vărsa pâraie
pentru-a poporului meu fiică nimicită.

49 În lacrimi ochii mi s’au înecat;
nu voi tăcea, odihnă nu-mi va fi

50 pân’ce El, Domnu-Şi va pleca privirea
şi va vedea din cer.

51 Pe suflet ochi târzii se stafidirăl
plângând pe toate fiicele cetăţii.

52 Ca pe o păsăruică m’au vânat
vrăjmaşii mei, fără pricìnă, toţi;

53 mi-au aruncat vieaţa într’o groapă
şi-o piatră-au pus deasupra;

54 pe capul meu se revărsaseră ape
şi-am zis: „De-acuma sunt pierdut!”

55 Din prea-adâncul gropii mele
eu numele Tău, Doamne, l-am chemat;

56 Tu glasul meu l-ai auzit:
la ruga mea să nu-Ţi închizi auzul;

57 spre ajutor mi Te-ai făcut aproape;
când Te-am chemat, mi-ai zis:
„Nu-ţi fie teamă!”

58 Împricinatul suflet Tu mi l-ai apăratm,
o, Doamne, şi vieaţa tot Tu mi-ai
mântuit-o;

59 Tu, Doamne, tulburarea mi-ai văzut-o
şi pricina mi-ai judecat-o;

60 văzut-ai toată răzbunarea lor
şi-ale lor gânduri, toate, împotrivă-mi.

61 Ocara lor ai auzit-o
şi toate uneltirile’mpotrivă-mi,

62 cum buzele şi le ascut asupră-mi
şi toată ziua pun ceva la cale;

63 când se aşază ori când se ridică,
priveşte Tu în ochii lor!

64 Tu le vei da răsplată, Doamne,
după lucrarea mâinii lor;

65 Tu le vei da drept aşternut
truda inimii mele.

66 Întru mânie Tu îi vei goni
şi îi vei pierde, Doamne, de sub cer.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.