×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Psalmii

Capitolul 72

PSALMUL 72 Un psalm al lui Asaf.*

1 Cât de bun îi este Dumnezeu lui Israel,
celor ce sunt drepţi cu inima!

2 Mie însă puţin mi-a fost de nu mi-au alunecat picioarele,
puţin mi-a fost că paşii nu mi s’au poticnit.

3 Că i-am pizmuit pe cei fără de lege
în timp ce vedeam pacea păcătoşilor,

4 că anume la moartea lor nu sunt semne de durere
şi că ei nu şovăie atunci când sunt loviţi;

5 ei nu au parte de trudă aşa cum au alţi oameni
şi nici cu alţi oameni fi-vor biciuiţia.

6 Iată de ce i-a stăpânit trufia
şi de ce se înfăşoară în nedreptatea şi’n necredinţa lor.

7 Nedreptatea li se scurge din grăsime,
trecut-au spre poftele inimii.

8 În răutate au gândit şi au vorbit,
nedreptatea şi-au rostit-o cu înfumurareb.

9 Gura şi-au pus-o împotriva cerului
şi limba lor cutreieră pământul.

10 Drept aceea, poporul meu se va întoarce aici
şi zile pline fi-vor aflate întru eic.

11 Ei zic: „Cum de ştie Dumnezeu?
este oare cunoaştere întru Cel-Preaînalt?

12 Iată, aceştia sunt păcătoşii şi sunt înfloritori;
încă în veacul acesta au dobândit averi!”

13 Iar eu am zis: „Vai, în zadar am păstrat în inima mea dreptatea
şi întru nevinovăţie mi-am spălat mâinile;

14 lovit am fost de-a lungul întregii zile
şi mie mi-a fost mustrarea în fiecare dimineaţă!…”.

15 Şi am zis: „Astfel voi grăi: – Iată, ar fi trebuit să rup legământul
cu neamul fiilor Tăi!…”.

16 Şi mă sileam să înţeleg, dar era prea obositor pentru mine,

17 până ce am intrat în locaşul cel sfânt al lui Dumnezeu
şi le-am priceput sfârşitul.

18 Într’adevăr, pentru faptele lor viclene Tu i-ai lovit cu rău:
când ei se înălţau, Tu i-ai doborât.

19 Cât de repede li s’a făcut pustiul!;
de’ndată s’au stins, pierit-au din pricina nelegiuirii lor.

20 Ca un vis al celui ce se trezeşte, Doamne,
în cetatea Ta chipul lor de nimic îl vei face.

21 Că inima’n mine s’a aprins
şi rărunchii mi s’au schimbat,

22 că eu o nimica toată eram şi n’o ştiam,
ca o vită şedeam înaintea Ta.

23 Dar eu cu Tine sunt de-a pururi,
Tu m’ai ţinut de mâna mea cea dreaptă,

24 cu sfatul Tău m’ai călăuzit
şi cu slavă m’ai primit la Tine.

25 Căci oare ce-mi este mie în cer?d
şi, în afară de Tine, ce mi-am dorit eu pe pământ?…

26 Inima şi trupul mi-au slăbit, Dumnezeule al inimii mele,
şi Dumnezeu îmi este partea pe veci.

27 Că iată, cei ce se îndepărtează de Tine vor pieri;
Tu i-ai nimicit pe toţi cei ce prin desfrâu se duc de la Tinee.

28 Iar mie bine îmi este să mă lipesc de Dumnezeu
şi să-mi pun în Domnul nădejdea,
ca să vestesc eu toate laudele Tale
în porţile fiicei Sionului.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.