×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Psalmii

Capitolul 17

PSALMUL 17 Pentru sfârşit: pentru robul lui Dumnezeu David; ce I-a grăit el Domnului prin chiar cuvintele acestei cântări în ziua în care Domnul l-a izbăvit din mâna tuturor vrăjmaşilor săi şi din mâna lui Saul*. Şi a zis:

1 Iubi-Te-voi, Doamne, vârtutea mea,†

2 Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi izbăvitorul meu;
Dumnezeul meu e ajutorul meu şi voi nădăjdui spre El,
El e apărătorul meu şi putereaa mântuirii mele şi ocrotitorul meu.†

3 Întru laudă Îl voi chema pe Domnul
şi de vrăjmaşii mei mă voi mântui.†

4 Cuprinsu-m’au durerile morţii,
pâraiele fărădelegii m’au tulburat,†

5 durerile iadului m’au înconjurat,
laţurile morţii mi-au ieşit în cale.†

6 Şi’ntru necazul meu L-am chemat pe Domnul,
către Dumnezeul meu am strigat.
Din locaşul Său cel sfânt auzit-a glasul meu,
strigarea mea de dinaintea Lui va intra în auzul Său.†

7 Şi pământul s’a clătinat şi s’a cutremuratb,
temeliile munţilor au fremătat şi s’au clătinat,
că Dumnezeu S’a mâniat pe ele.†

8 Întru mânia Lui fum s’a ridicat,
pară de foc din faţa Lui se aprinde,
cărbuni se aţâţă din parte-I.†

9 El cerurile le-a aplecat şi S’a pogorât,
negură sub picioarele Lui.†

10 Şi S’a suit pe heruvim şi a zburat,
pe aripile vântului zburat-a.†

11 El Şi-a pus întunericul să-I ţină perdea,
cortul Său împrejurul Său,
apă’ntunecoasă în norii văzduhuluic.†

12 Mişcatu-s’au norii de strălucirea feţei Sale,
grindină şi cărbuni aprinşi.†

13 Domnul a tunat din cer,
Domnul Cel-Preaînalt Şi-a dat glasul Său;†

14 trimis-a săgeţi şi i-a risipit,
fulgere înmulţit-a şi i-a răvăşit.†

15 Şi s’au arătat izvoarele apelor
şi s’au descoperit temeliile lumii
de certarea Ta, Doamne,
la suflarea vântului mâniei Tale.†

16 Trimis-a [mâna Lui] din înălţime şi m’a luat,
ridicatu-m’a din ape multe.†

17 El mă va izbăvi de vrăjmaşii mei cei tari,
şi de cei ce mă urăsc, că s’au întărit mai mult decât mine.†

18 Ei m’au luat pe neaşteptate în ziua necazului meu,
dar Domnul mi-a fost întărire†

19 şi m’a scos la lărgime;
izbăvitu-m’a pentru că m’a vrutd.†

20 Domnul mă va răsplăti după dreptatea mea,
după curăţia mâinilor mele îmi va răsplăti;†

21 că am păzit căile Domnului
şi nu I-am fost necredincios Dumnezeului meu;†

22 că toate judecăţile Lui sunt înaintea mea
şi îndreptările Lui nu s’au depărtat de la mine.†

23 Şi voi fi neprihănit cu El
şi de fărădelegea mea mă voi păzi.†

24 Şi Domnul mă va răsplăti după dreptatea mea,
după curăţia mâinilor mele înaintea ochilor Săi.†

25 Cu cel drept vei fi drept;
cu omul nevinovat, nevinovat vei fi;†

26 cu cel ales vei fi ales
şi cu cel îndărătnic Te vei îndărătnici.†

27 Că Tu vei mântui poporul celor umiliţi
şi vei smeri privirea celor mândri.†

28 Că Tu vei lumina ceea ce mă lumineazăe, Doamne;
Tu, Dumnezeul meu, îmi vei lumina mie întunericul.†

29 Că întru Tine mă voi izbăvi de’ncercare
şi întru Dumnezeul meu voi trece zidul.†

30 El, Dumnezeul meu, fără prihană e calea Lui,
cuvintele Domnului în foc lămurite;
El este scutul tuturor celor ce nădăjduiesc într’Însul.†

31 Că cine este Dumnezeu în afară de Domnul?
şi cine este Dumnezeu în afară de Dumnezeul nostru?:†

32 Dumnezeu, Cel ce mă încinge cu putere
şi fără prihană mi-a făcut calea,†

33 El, Cel ce-mi face picioarele tari ca ale cerbului
şi peste cele înalte mă aşază.†

34 Tu eşti Cel ce-mi învaţă mâinile la luptă
şi pune’n braţele mele arc de aramă.†

35 Tu mi-ai dat mie scutul mântuirii;
dreapta Ta m’a sprijinit,
certarea Ta m’a îndreptat cu totul,
certarea Ta îmi va fi învăţătură.†

36 Lărgit-ai paşii mei sub mine,
urmele mele n’au slăbit.†

37 Pe vrăjmaşii mei îi voi alerga şi-i voi prinde
şi nu mă voi întoarce până ce se vor slei;†

38 îi voi zdrobi şi nu vor mai putea să se ridice,
cădea-vor sub picioarele mele.†

39 Tu m’ai încins cu putere pentru război,
Tu i-ai împiedicat pe toţi cei de sub mine ce se ridicau împotriva mea,†

40 pe vrăjmaşii mei mi i-ai pus pe fugăf
şi pe cei ce mă urăsc i-ai nimicit.†

41 Ei au strigat, dar nu era Cel ce mântuieşte,
[strigat-au] spre Domnul, dar El nu i-a auzit.†

42 Eu îi voi mărunţi cum e praful în faţa vântului,
cum e tina uliţelor îi voi face clisă.†

43 Tu mă vei izbăvi de tăgadag poporului;
Tu m’ai pus în fruntea neamurilor;
poporul pe care nu l-am cunoscut mi-a slujit,†

44 cu auzul urechii m’a auzit,
fiii străinilor m’au linguşith.†

45 Fiii străinilor au îmbătrânit
şi au şchiopătat în afara cărărilor lor.†

46 Viu este Domnul, binecuvântat este Dumnezeul meu,
Înalţe-Se Dumnezeul mântuirii mele!†

47 Dumnezeule, Cel ce mi-ai dăruit răzbunare
şi mi-ai supus popoare,†

48 Tu, Cel ce m’ai izbăvit de vrăjmaşii cei furioşi,
înalţă-mă dintre cei ce se ridică împotriva mea,
de omul nedrept izbăveşte-mă!†

49 Pentru aceasta, Doamne, Te voi lăuda întru neamuri
şi numelui Tău îi voi cânta,†

50 al Tău, Cel ce sporeşti mântuirea regelui Tăui
şi-i faci milă unsului Tău,
lui David şi seminţiei lui până’n veac.†

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

    Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
    Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
    Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.