×

Dimensiunea fontului:

Biblia - Versiunea Bartolomeu Anania

Cartea a patra a Regilor

Capitolul 9

Iehu, uns rege peste Israel. Iehu ucide pe regele lui Israel şi pe al lui Iuda.

1 Profetul Elisei l-a chemat pe unul din fiii profeţilor şi i-a zis: „Încinge-ţi mijlocul, ia în mână cornul cu acest untdelemn şi du-te la Ramotul Galaadului.† 2 Şi vei intra acolo şi-l vei vedea pe Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi. Şi, intrând, îl vei face să se ridice dintre fraţii lui şi-l vei duce într’o cămară de taină.† 3 Şi vei lua cornul cu untdelemn şi-l vei turna pe capul lui şi-i vei zice: Aşa grăieşte Domnul: «Te-am uns rege peste Israel!» Apoi vei deschide uşa şi vei fugi fără zăbavă”.†

4 Şi tânărul, profetul, s’a dus la Ramotul Galaadului. 5 Şi a intrat. Şi, iată, acolo şedeau căpitanii oastei. Şi a zis: „Căpitane, am ceva să-ţi spun”. Iar Iehu a zis: „Căruia dintre noi?” Acela a zis: „Ţie, căpitane”. 6 Şi s’a sculat şi a intrat în casă; şi a turnat untdelemnul pe capul său şi i-a zis: „Aşa grăieşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Te-am uns să fii rege peste poporul Domnului, peste Israel.† 7 Şi vei nimici de dinaintea Mea casa lui Ahab, stăpânul tău, şi vei răzbuna sângele robilor mei, profeţii, şi sângele tuturor slujitorilor Domnului, din mâna Izabelei,† 8 şi din mâna întregii case a lui Ahab; din casa lui Ahab vei stârpi toată partea bărbătească, fie rob, fie liber în Israela.† 9 Şi voi face cu casa lui Ahab aşa cum am făcut cu casa lui Ieroboam, fiul lui Nabat, şi cu casa lui Baeşa, fiul lui Ahia.† 10 Câinii o vor mânca pe Izabela în câmpul Izreel, şi nu va fi cine s’o îngroape»”. Şi a deschis uşa şi a fugit.†

11 Iehu a ieşit la servii domnului său, iar aceia i-au zis: „E bine? De ce-a venit la tine bezmeticul acestab?” El le-a zis: „Voi cunoaşteţi omul şi ce mi-a spus”. 12 Dar ei au zis: „N’ai dreptate; spune-ne acum”. Atunci Iehu le-a zis: „Asta şi asta mi-a grăit; şi mi-a spus: «Aşa grăieşte Domnul: – Te-am uns rege peste Israel»”. 13 Iar ei, auzind aceasta, s’au grăbit să-şi ia fiecare haina şi să şi-o pună sub el, ca să pară că stă mai sus…c Şi au sunat din trâmbiţă, strigând: „Iehu este rege!”†

14 Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi, s’a ridicat împotriva lui Ioram – acest Ioram apăra Ramotul Galaadului şi întregul Israel împotriva lui Hazael, regele Siriei.† 15 Iar regele Ioram se întorsese să se vindece în Izreel de rănile pe care i le făcuseră Sirienii în războiul său cu Hazael, regele Siriei. Şi a zis Iehu: „Dacă sunteţi într’un cuget cu mine, să nu iasă din cetate vreun fugar care să se ducă şi să dea de veste în Izreel”.† 16 Iehu a încălecat şi a pornit şi s’a coborât la Izreel – căci Ioram, regele lui Israel, se vindeca în Izreel de săgetăturile cu care Sirienii îl răniseră la Ramot, în războiul cu Hazael, regele Siriei (căci el era bărbat tare şi puternicd) – unde se coborâse Ohozia, regele lui Iuda, să-l vadă pe Ioram.†

17 Iar un străjer s’a suit în turnul lui Izreel şi a văzut praful pe care Iehu îl stârnea apropiindu-se; şi a zis: „Văd praf”. Şi i-a zis Ioram: „Ia un călăreţ şi trimite-l în întâmpinare şi să zică: „Cu pace vii?”† 18 Călăreţul s’a dus să-i întâmpine şi a zis: „Aşa grăieşte regele: – Cu pace vii?” Dar Iehu a zis: „Ce ai tu de-a face cu pacea?: Treci în spatele meu!” Iar străjerul a spus, zicând: „Trimisul a ajuns la ei, dar de întors nu s’a întors”. 19 Atunci a trimis un alt călăreţ, care s’a dus la el şi i-a zis: „Aşa grăieşte regele: – Cu pace vii?” Dar Iehu i-a zis: „Ce ai tu de-a face cu pacea?: Treci în spatele meu!” 20 Iar străjerul a spus, zicând: „A ajuns la ei, dar de întors nu s’a întors. Dar cel ce mână este Iehu, fiul lui Nimşi, căci aleargă ca un apucat”. 21 Atunci Ioram a zis: „Înhamă!”; şi au înhămat caii la car. Şi au ieşit Ioram, regele lui Israel, şi Ohozia, regele lui Iuda, fiecare în carul său, şi s’au dus să-l întâmpine pe Iehu; şi l-au aflat la ţarina lui Nabot Izreeliteanul.

22 Şi a fost că atunci când Ioram l-a văzut pe Iehu, i-a zis: „Cu pace vii, Iehu?” Dar Iehu a zis: „Ce fel de pace?: încă mai puiesc destrăbălările mamei tale Izabela şi multele ei vrăjitorii…”.† 23 Atunci Ioram şi-a întors mâinile şi a fugit, zicându-i lui Ohozia: „Trădare, Ohozia!” 24 Dar Iehu şi-a încordat arcul cu toată întreaga lui putere şi l-a lovit pe Ioram între umeri; săgeata i-a trecut prin inimă, iar el a căzut pe genunchi.† 25 Şi a zis Iehu către Bidcar, căpetenia oştirii: „Aruncă-l în ţarina lui Nabot Izreelitul!: adu-ţi aminte că’n timp ce noi doi călăream în urma lui Ahab, tatăl său, Domnul a aruncat asupră-i această prezicere, zicând: 26 – Ieri am văzut sângele lui Nabot şi sângele fiilor săi, zice Domnul; aici, în ţarina aceasta, aici îl voi răzbuna, zice Domnul…e Aşadar, ridică-l şi aruncă-l în această ţarină, după cuvântul Domnului!”†

27 Iar Ohozia, regele lui Iuda, văzând aceasta, a fugit pe drumul ce duce la Bethaganf. Iar Iehu a alergat după el şi a zis: „Şi pe ăsta!” Şi cineva l-a lovit în car, în dreptul Gurului care este lângă Ibleam. El a fugit la Meghiddog şi a murit acolo.† 28 Iar servii săi l-au pus în car şi l-au dus la Ierusalim şi l-au îngropat în mormântul său din cetatea lui David.† 29 Ohozia devenise rege în cel de al unsprezecelea an al domniei lui Ioram, fiul lui Ahab.

30 Apoi Iehu a venit în Izreel. Iar Izabela, auzind de aceasta, şi-a vopsit ochii şi şi-a împodobit capul şi s’a uitat pe fereastră 31 în timp ce Iehu intra în cetateh. Şi a zis: „Oare Zimri, ucigaşul stăpânului său, va avea el pace?”i† 32 El şi-a ridicat capul spre fereastră, a văzut-o şi a zis: „Cine eşti tu? Vino cu mine jos!” Spre el, jos, se uitau de sus doi eunuci.

33 El le-a zis: „Aruncaţi-o jos!” Iar ei au aruncat-oj; sângele ei a stropit peretele şi caii, care au călcat-o în picioare. 34 Iar Iehu a intrat şi a mâncat şi a băut şi a zis: „Aveţi grijă acum de blestemata aia şi s’o îngropaţi, că e fiică de rege”.† 35 Şi s’au dus s’o îngroape, dar din ea nu s’a mai găsit decât capul, picioarele şi palmele mâinilor. 36 Şi s’au întors şi i-au spus lui Iehu, iar el a zis: „E cuvântul Domnului, pe care El l-a grăit prin robul Său Ilie Tesviteanul, zicând: – În ţarina Izreel o să mănânce câinii cărnurile Izabeleik;† 37 şi va fi stârvul Izabelei ca gunoiul pe ogorul din câmpul Izreel, aşa că nimeni nu va putea să zică: – Aceasta e Izabela!…”.

Se caută tâlcuiri ale Sfinților Părinți la versetul selectat ...

cautare talcuire

    Din păcate nu există încă comentarii adăugate pentru acest verset.
    Momentan doar la Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost adăugate comentarii (Romani - Evrei)
    Pe viitor, cu ajutorul Domnului, vom adăuga și alte comentarii.